Slabă mișcarea în Piața Universității astă seară. Unul din ultimele mitinguri cu ultimele sute de oameni conștienți ce li se întâmplă, înaintea certificatului de abonat medical. În drum am întâlnit destui oameni fără mască. Riscau amenzi absurde, dar se plimbau agale fără să se sinchisească de proteste. Statistic suntem încă majoritate, dar activ suntem o minoritate. Și din această cauză vom fi decimați fără scrupule, segmentați pe categorii de șantajabili, în imposibilitatea de a mai refuza. Poate se vor întreba peste ani cum a fost posibil, dar nu va mai avea importanță, în noua societate a controlului deplin.
N-am stat foarte mult în piață, unde se țineau aceleași discursuri ale disperării, în fața unui auditoriu convins. Pe ecranele care contează și hipnotizează ale televizorului rulau necontenitele reclame la pastile pentru toate bolile imaginabile, care mai de care mai jenante. În cel mai bun caz, și imagini mute din piață, acoperite de politruci și experți în datul cu părerea, care le toarnă pensionarilor idei în cap.
Părea că mitingul se stinge, așa că am plecat înainte de momentul când s-a reușit ocuparea carosabilului. Nu îmi explic cum, că nu erau foarte mulți, câteva sute, sub o mie. Poate s-au mai adunat după, cu lăsarea întunericului. Lăudabil efort. Poate și jandarmii au ordin să lase această supapă să răsufle cât timp mașinăria noii ordini își urmează cursul implacabil.
Nu mai era scenă montată, așa că discursurile se țineau de la un megafon prea slab să răzbată la toată mulțimea. Au vorbit niște călugări, Dumitru Bălan, Pompiliu Diplan, Aurelian Popa și alții pe care nu i-am recunoscut. De pe celălalt trotuar, la Teatrul Național, a răsunat o portavoce încă mai puternică. Inițial am crezut că e iar o diversiune ca să scindeze mulțimea. Dar se pare că a fost o tactică tocmai pentru a determina blocarea bulevardului, pentru că într-un final mulțimea a fost atrasă de ce se întâmplă pe celălalt trotuar și așa a apărut pretextul ocupării temporare a carosabilului.
Vorbitorii mai pomeneau proteste săptămâna care vine la sediile partidelor, dar mi se pare că sunt puține șanse să se sinchisească de noi la amploarea asta. Politicienii au alți stăpâni decât votanții și știu că își pot ține electoratul captiv cu pomeni electorale când va fi vremea.