Războiul peloponesiac, războiul fratricid al grecilor

În lupta dintre Sparta și Atena se înfruntau două filosofii politice, două viziuni asupra vieții. Ambele orașe-stat aveau numeroși aliați, pe care i-au târât în confruntare, transformând-o în prima conflagrație „mondială”, la scara la care vechii greci își imaginau „lumea civilizată”, înconjurată de ape și de barbari.
A fost un război de o sălbăticie fără precedent. Ipoteza lui Tucidide e că războaiele iau o asemenea turnură atunci când se prelungesc, când limitele de suportabilitate sunt puse la încercare și inventivitatea, în materie de tortură, crimă și demoralizare, crește.

Potrivit lui Tucidide, cauza primă a războiului a fost dezvoltarea accelerată a Atenei, care a stârnit temeri în rândul corintenilor, care au luat hotărârea de a ataca.

Despre calitățile de general ale lui Pericle: