Fostul președinte al Franței a căzut victima unei farse televizate și a făcut dezvăluiri grave despre Ucraina

Francois Hollande a căzut victima unei farse pe internet, în timpul căreia a recunoscut lucruri grave. Nu e prima victimă de acest tip, urmând o serie ilustră, care îi include pe Barrack Obama și pe Christine Lagarde, care a recunoscut planul trecerii la banii digitali. De această dată, un rus s-a dat drept Petro Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei, pe care Hollande îl cunoaște personal.

În timp ce credea că vorbește pe Zoom cu fostul său omolog și prieten, Hollande a recunoscut nonșalant că știa că Ucraina semnează acordurile de pace de la Minsk, patronate și de UE, cu intenția de a le încălca și de a câștiga timp să fie înarmată pentru război de statele occidentale.

Mai mult, fostul președinte al Franței contrazice poziția publică a actualului președinte, Emmanuel Macron, că Ucraina ar trebui să se așeze la masa negocierilor. În aceste zile, Macron s-a aflat la Beijing unde a pledat pentru un rol al Chinei în găsirea unei soluții negociate la criza din Estul Europei.

Hollande preferă ca Ucraina să îl oblige pe Putin să se retragă inclusiv din Crimeea, pe cale militară, cu ajutor occidental. Și doar dacă armata Ucrainei nu mai are capacitatea unei astfel de contra-ofensive să înceapă negocieri. Politicianul nu a tresărit nici când farseurul pretins Poroșenko a reluat sloganul ca Ucraina „să se bată până la ultimul ucrainean”.

Falsul Poroșenko îl provoacă, iar (adevăratul) Hollande dă din cap aprobator. Povestește că atunci când s-au semnat acordurile de pace de la Minsk, Ucraina știa că războiul e inevitabil. Dar a avut nevoie să câștige timp ca să fie înarmată mai bine și pregătită pentru războiul cu Rusia. „Și tu ne-ai încurajat să semnăm și Angela (Merkel) ne-a sfătuit că e mai bine să semnăm tratatul.”

Acordurile de la Minsk au fost semnate în septembrie 2014 și aveau ca scope declarat public încetarea războiului civil între grupările separatiste din părțile rusofone ale Ucrainei, susținute subteran de Moscova, și armata regulată a Ucrainei împreună cu grupările ei paramilitare. Tratatul de pace a fost semnat de președintele Ucrainei, Leonid Kucima și de trei lideri ruși ai unor republici separatiste. Pe tratat sunt semnăturile și a doi mediatori europeni: Angela Merkel și Francois Hollande.

În decembrie 2022, cancelarul german Angela Merkel a declarat într-un interviu că intenția acelui acord de pace a fost doar ca Ucraina să câștige timp să se pregătească de război. (Exact ce confirmă acum și celălalt mediator.) La data respectivă, Putin a ripostat spunând că neîncrederea pe care Occidentul o inspiră din această cauză va face dificilă ținerea unor negocieri de pace.

În timpul farsei, Francois Hollande completează ideea spunând că a fost vina europenilor că n-au pus destulă presiune pe Putin ca să restabilească integritatea teritorială a Ucrainei și să pună capăt separatismului. (Ori acordul era semnat tocmai cu niște separatiști, ca una din părți, deci li se recunoștea un statut speciale, de parte cu care se poartă negocieri și se semnează tratate.)

„Angela Merkel are dreptate în ce spune” (în acel interviu de anul trecut) „pentru că avea impresia că Putin avea nevoie de timp. Nu. Noi am vrut să câștigăm timp pentru a permite Ucrainei să se remonteze, să-și întărească mijloacele militare. Și de aceea trebuie apărate înțelegerile de la Minks, în care și tu ai jucat un rol.” (..) „Atunci Putin s-a înșelat și a subestimat capacitatea ucrainenilor de a rezista. Probabil voi veni și eu în Ucraina la un moment dat, dar acum voi ne apărați pe noi toți.”

Falsul președinte Poroșenko îl mai provoacă pe Francois Hollande la o nouă dezvăluire gravă. Îi amintește cum i-a ajutat să dea practic o lovitură de stat la Kiev, cu ocazia mitingurilor revoluției portocalii, și să îl răstoarne pe președintele ales, Viktor Ianukovici.  E vorba de un eveniment anterior declanșării războiului civil și a afirmării separatismului rus în Ucraina.

Fostul președinte al Franței îl confirmă și îl introduce în ecuație și pe marele lobbyist Bernard Henri Levy, francez de origine evreiască, la fel ca Petro Poroșenko: 

„Da, cred că ai jucat un rol foarte important în acel moment (2013). Îmi amintesc cum ai venit la (palatul) Elysee împreună cu Bernard Henri Levy și cu (Vitali) Klichko. Acela a fost debutul întregului proces. Dacă nu ați fi venit voi atunci nu ar fi existat un Maidan și nu ar fi existat victoria pe care ați obținut-o alungându-l pe Ianukovici. Deci acel rol istoric al tău e foarte important.”

Cu alte cuvinte, Revoluția Portocalie (similară mișcărilor #rezist de la noi) a fost rodul unei întâlniri de culise. A unei conspirații, am spune, dacă n-ar fi nepermis să lansezi asemenea teorii, după cum face ex-președintele francez. Implicit, nu ar fi existat nici separatismul rușilor, războiul civil și cele două invazii militare ruse în Ucraina, cea din Crimeea și cea din 2022.  (Desigur, e doar o istorie contra-factuală.)

Dezvăluiri similare au apărut, inclusiv cu înregistrări. și despre implicarea Departamentului de Stat American, prin Victoria Nuland, în orchestrarea aceleiași răsturnări politice. Atunci, foarte influenta conducătoare a diplomației SUA îl îndemna telefonic cam vulgar pe un lider ucrainean „să facă”  Uniunea Europeană și să decidă numirea ca prim-ministru a lui Arseni Yatseniuk, peste capul europenilor. (Se înțelege, și peste capul partidelor din Ucraina, nu mai vorbim de electoratul țării…)

Hollande spune că de deznodământul războiului din Ucraina depinde raportul viitor de putere pe glob, fiind un mesaj pentru regimurile autoritare. Nominalizează aici China, în raport cu Taiwanul, dar surprinzător și Turcia, o țară membră NATO. Nu e vorba doar de recuperarea unor teritorii pentru Ucraina, ci de a-i furniza lui Putin „o adevărată înfrângere”.

„Fără a fi beligerantă, Franța e participantă în acest război”, declară fostul ei președinte.

Filmarea integrală în franceză

Pentru anglofoni, doar secvența cea mai fierbinte, cu titraj în limba engleză.

cine e lobby-istul invocat de Francois Hollande

Nu e nici pe departe primul război în care filosoful și influentul lobby-ist Bernard Henri Levy se implică. Alături de Andre Malraux, Bernard Levy a susținut separatismul în fosta republică islamică ruptă de India, adică desprinderea Bangladeshului de Pakistan. Apoi a susținut cauza separatiștilor kurzi, care își cer un stat al lor, format din teritorii care azi se află în Turcia, Irak și Siria. Venit dintr-o familie sefardă, Bernard Levy a declarat că „evreii au o datorie specială să îi susțină pe kurzi.”

În 1991, Bernard Henri Levy a făcut o pledoarie publică pentru intervenția internațională în Yugoslavia în favoarea musulmanilor din Bosnia. În anii 2000 a cerut de asemenea implicarea comunității internaționale în criza din Sudan, ulterior soldată cu scindarea țării. În 2008, Levy a fost corespondent de război din Georgia, de astă dată împotriva separatismului din Osetia, sponsorizat de Rusia. A pledat public și pentru intervenția militară în Siria, contra regimului lui Bashar Al Assad.

Mai puțin solidar s-a arătat cu problema palestiniană. Bernard Levi a declarat despre armata statului Israel: „Niciodată nu am mai văzut o armată care să-și pună atât de multe probleme morale. E ceva neobișnuit și vital în ce privește democrația din Israel.”

Bernard Levy a luat apărarea și altor conaționali în scandaluri sexuale. De pildă, fostului conducător al FMI, Dominique Strauss Khan, când a fost acuzat de violul asupra unei cameriste, și regizorului Roman Polanski, acuzat de abuzul sexual a unei copile de 13 ani.

Bernard Levy a fost, ca și Victoria Nuland, între cei care au vizitat protestatarii din Ucraina la mitingurile din Piața Maidan din 2014. (Deci după ce pledase pe lângă președinția Franței în favoarea unei asemenea idei.)