evadare.ro

Ghid de punere in opera a sistemului termoizolant pentru fatade

La Sphera Building Center a fost lansat primul ghid de punere in opera a sistemelor termoizolante profesionale. Prezentarea a fost sustinuta de ing. Florin Popescu, reprezentantul firmei Baumit. Sistemele compozite de izolare termica sunt utilizate de circa 40 de ani pentru peretii exteriori ai cladirilor. Ele imbraca practic intreaga cladire la exterior, creand o manta termica. Pentru aceasta se folosesc ca materiale polistirenul expandat sau vata minerala.


Avantajele unui sistem de izolare termica a fatadelor sunt:
– eficienta termica ridicata
– pierderi energetice reduse;
– poluare prin emisii de CO2 redusa datorita consumului redus de agent termic pentru incalzire;
– confort termic interior corespunzator, datorita cresterii temperaturii la fata interioara a peretilor exteriori pe timp de iarna si scaderea acesteia pe timp de vara;

eliminarea condensului pe zonele cu punti termice (stalpi, centuri, buiandrugi);

eliminarea fisurilor in pereti prin reducerea dilatatiilor termice ale acestora;

cresterea suprafetei utile datorita grosimii mai reduse a peretilor;

utilizarea intregii mase a peretilor la inertia termica;

protectie suplimentara a elementelor de beton armat impotriva ruginii.


Alcatuirea acestor sisteme si testele de verificare sunt reglementate pe plan european de ghidul de agrementare european ETAG 004, in care se specifica clar ca agrementarea se face numai pe sistem, titularul agrementului avand intreaga responsabilitate pentru sistem. Totusi, pe piata, avand in vedere si tentatia constructorilor, dar uneori si a beneficiarilor de a face economii, se utilizeaza si sisteme cu plasa de sarma si kleber mai ieftine. De asemenea, se constata o multitudine de greseli la punerea in opera chiar la sistemele profesionale de firma, multi constructori preluand unii de la altii sau adaptand la fata locului diverse "licente" de executie.

In ghidul prezentat pe 13 septembrie la Sphera sunt prezentate in detaliu toate etapele de realizare a sistemului termoizolant, cu accentul pe detalii. Ghidul este adresat in general constructorilor care pun in opera sistemul termoizolant, dar este si de un real ajutor proiectantilor in intocmirea caietelor de sarcini si detaliilor de executie. Nu in ultimul rand, beneficiarii, prin dirigintele de santier, au acum un instrument pe baza caruia vor putea stabili mai clar cerintele cu privire la verificarile necesare pe faze de lucru.

Coeficientul de reflexie a luminii (HBW) al tencuielilor decorative trebuie sa fie de minimum 25. Acest lucru este valabil si pentru finisajele ce vor fi aplicate ulterior (cum ar fi revopsirile). Suportul nu trebuie sa fie friabil sau cu tendinte de desprindere. De asemenea, trebuie sa fie uscat, curat, fara eflorescente sau decofrol. Fisurile din suport nu influenteaza functionalitatea sistemului termoizolant. Planeitatea suportului va fi in conformitate cu normele in vigoare pentru zidarii. Neplaneitatile pana la 10 mm se pot prelua prin stratul de adeziv pentru lipire, peste 10 mm fiind recomandata tencuirea. Deplaneizarile liniare pot fi preluate prin grosimi diferite ale stratului de polistiren. O umezire ulterioara a stratului suport (umiditatea ascensionala) trebuie evitata.

Aplicarea sistemului nu se poate face la temperaturi mai mici de 5 grade, pe ploaie, in conditiile in care exista riscul aparitiei condensului (chiar si in fazele de intarire si uscare). Placile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. Elementele componente trebuie depozitate pe santier astfel incat sa fie ferite de factori atmosferici, inghet si degradari din solicitari mecanice. Placile termoizolante trebuie ferite de radiatiile ultraviolete. Toate racordarile la ferestre si usi, precum si elementele ce strapung sistemul (paratrasnetul, burlanele, intrerupatoarele) vor fi etansate corespunzator impotriva apei de ploaie. O etansare sigura impotriva ploii (in rafale) se poate realiza cu ajutorul benzii de etansare si a profilelor de racord.

Daca racordul la teren (trotuar, terasa) se face prin intermediul unui profil de soclu, acesta nu trebuie sa prezinte gauri pe latura orizontala. Daca nu se foloseste profil de soclu, se aplica intai pe perete un straif din plasa de fibra de sticla (min. 15 cm), iar apoi se lipeste placa termoizolanta. Masa de spaclu armata se intoarce pe muchia placii de polistiren, pana la stratul-suport (zid), ingloband plasa din fibra de sticla.

Fixarea profilelor de soclu se va face cu dibluri la fiecare 30 cm. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distantiere intre profil si perete, imbinarile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de racord. Suplimentar, profilul de soclu se poate lipi cu adeziv pentru profile. Mortarul adeziv se presara in apa curata si se amesteca, folosindu-se un malaxor, pana la obtinerea unei paste fara aglomerari. In cazul utilizarii unui malaxor cu amestecare continua, cu dozare constanta a apei, se recomanda o remalaxare cu o bormasina. Se lasa 5 minute pentru reactia componentelor cu apa si apoi se reamesteca. Timpul maxim de punere in opera a materialului dupa preparare este de 1,5 ore. Daca materialul a inceput sa se intareasca in galeata este interzisa adaugarea de apa suplimentara. Nu este recomandata nici adaugarea de aditivi (antiinghet, acceleratori de priza).

La adezivul pasta se face o amestecare a materialului din galeata, pentru reglarea consistentei putandu-se adauga o cantitate mica de apa. Aplicarea adezivului se face cu ajutorul unui spaclu cu dinti mici (3-4 mm), direct pe suport (lemn, placi aglomerate, placi OSB). Timpul de uscare este de minimum trei zile, putandu-se prelungi pana la zece zile. Producatorul recomanda si o dibluire suplimentara cu dibluri pentru lemn cu o lungime de ancorare de 25 mm.

In zona de soclu, pe hidroizolatia bituminoasa, se utilizeaza adezivul bituminos preparat cu ajutorul unui malaxor. Mai intai se omogenizeaza componenta fluida, iar apoi se presara in aceasta componenta pulverulenta. Amestecul este gata atunci cand se obtine o masa omogena si fara aglomerari. Timpul de punere in opera este de circa doua ore.

Montarea placilor termoizolante

Pentru metoda de lipire punctuala se aplica un cordon perimetral cu o latime de circa 5 cm si in mijlocul placii trei puncte de lipire. Cantitatea de adeziv aplicata este in functie de abaterea de planeitate a suportului si de grosimea stratului de adeziv (1, pana la 2 cm); e necesara o suprafata de contact cu suportul de minimum 40%. Neplaneitatile de pana la 10 mm pot fi preluate de stratul de adeziv.

Metoda de lipire continua pe suporturi plane se aplica folosind un spaclu cu dinti de 10 mm. Se folosesc placi intregi, aplicate de jos in sus, tesute, strans imbinate. Folosirea de resturi de placi, de cel putin 15 cm latime, este admisibila, dar acestea vor fi dispersate in campul fatadei, fiind interzisa folosirea lor la colturile cladirii. Se va avea in vedere obtinerea unei lipiri a placilor termoizolante fara rosturi si cat mai plana. In zona colturilor golurilor (ferestre sau usi) nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind sa depaseasca coltul golului.

Placile de fatada vor fi lipite astfel incat sa depaseasca muchia golului cu grosimea termoizolatiei ce va fi aplicata pe spaleti. Elementele iesite din planul fatadei, cum ar fi cutiile pentru rulouri, vor fi placate astfel incat sa nu apara rosturi. Placile pot fi decupate pana la o grosime finala de minim 3 cm, dar nu mai mult de o treime din grosimea placii termoizolante. Placile vor fi asezate tesut atat in camp, cat si la colturile cladirii. Se vor lipi numai placi intregi sau jumatati de placa. Primul rand de placi termoizolante se asaza in profilul de soclu.

La lipirea placilor in zona buiandrugilor se vor folosi cleme de fixare sau alte elemente ajutatoare, pentru a impiedica alunecarea placilor. Rosturile de peste 2 mm dintre placi, rezultate datorita abaterilor dimensionale ale placilor vor fi astupate cu straifuri (pene) din polistiren. Este o eroare inchiderea acestora cu masa de spaclu. Rosturile mai mari de 4 mm pot fi inchise cu spuma poliuretanica.

Dibluirea placilor

Placile termoizolante de fatada au nevoie suplimentar in afara de lipire si de o dibluire. Nu este necesara dibluirea la lipirea direct pe zidarie noua de caramida, blocheti de beton sau placi fibrolemnoase liate cu ciment. Dibluirea mai este de asemenea necesara, cand greutatea sistemului depaseste 3kg/mp sau cladirea are mai mult de 25 m inaltime. Placile de vata minerala necesita intotdeauna o dibluire. Alegerea diblurilor se face in functie de tipul materialului din care este alcatuit peretele: zidarie plina sau cu goluri, beton. La zidaria din caramida cu goluri sau blocuri ceramice trebuie ca zona de ancorare a diblului sa depaseasca grosimea peretelui exterior al caramizii. Pentru peretii care nu pot fi incadrati in cei descrisi mai sus este necesara efectuarea unor teste de smulgere. Lungimea de ancorare va fi de minimum 35 mm.

Pentru suporturile din BCA sau lemn, se recomanda folosirea unor dibluri speciale, ce se monteaza prin insurubare. Lungimile de ancorare minime vor fi de 110 mm, respectiv 25 mm, pentru cladiri mai mici de 50 m si viteze ale vantului de pana la 135 km/h. Stabilirea lungimii de ancorare (importanta pentru obtinerea rezistentei la smulgere) se face prin insumarea grosimii tencuielii (daca exista), a grosimii adezivului de lipire si a grosimii termoizolatiei.

Diblurile se monteaza dupa intarirea mortarului adeziv de lipire.

Se folosesc doua variante de dibluire. In prima varianta se dibluiesc toate punctele de intersectie dintre rosturile orizontale cu cele verticale (rosturile in T) si cate un diblu in mijlocul fiecarei placi. A doua varianta este cu 3 dibluri pe placa. Distanta diblurilor fata de marginea placilor se va alege astfel incat sub fiecare diblu sa se gaseasca mortar adeziv.

Masa de spaclu armata

La colturile ferestrelor si usilor, inainte de armarea generala, se va executa o armare in diagonala cu straifuri de plasa din fibra de sticla cu dimensiuni de minimum 20 x 40 cm. Lacrimarele se realizeaza folosind profilele pentru muchii orizontale cu lacrimar. Profilul se monteaza inaintea armarii generale.

Dupa intarirea adezivului de lipire se va face o slefuire, urmata de curatarea rosturilor dintre placi. Se intinde apoi adezivul pentru spaclu cu ajutorul unui fier de glet din inox cu dinti de 10 mm. Se inglobeaza apoi in adezivul proaspat plasa din fibra de sticla, avand grija sa nu faca pliuri. Fasiile de plasa se suprapun pe minimum 10 cm. Acoperirea plasei din fibra de sticla cu adeziv pentru spaclu va fi de minimum 1 mm si maximum 3 mm. Aplicarea plasei se face "ud in ud" (in proaspat). Inaintea aplicarii straturilor de finisaj, adezivul pentru spaclu va fi lasat la uscat minimum 7 zile. Urmele de la fierul de glet sunt nivelate dupa uscare.

Grundul se amesteca bine in galeata inainte de aplicare. Pentru reglarea consistentei, poate fi adaugata o cantitate mica de apa. Grundul se aplica cu trafaletul, intr-un strat uniform. Pe vreme foarte calduroasa se recomanda aplicarea a doua straturi de grund.

Finisarea

Grosimea minima a tencuielii decorative este de 1,5 mm la tencuielile periate, iar la tencuielile striate, de minimum 2 mm. Coeficientul de reflexie a luminii trebuie sa fie de minimum 25. Inainte de aplicare, tencuiala decorativa va fi temeinic amestecata cu ajutorul unui malaxor. Tencuiala decorativa se intinde cu fierul de glet de inox si se niveleaza la grosimea granulei, dupa care se va driscui cu drisca de plastic. Temperatura aerului, materialului si suportului trebuie sa fie de minimum 5-8 grade pe timpul executiei si intaririi materialului. Fatada va fi protejata de actiunea directa a razelor solare, de actiunea ploii sau vantului puternic. Umiditatea ridicata si temperaturile scazute pot lungi timpul de uscare si pot produce modificari neuniforme ale culorii. Uniformitatea culorii poate fi asigurata numai in cadrul aceleiasi sarje de productie.

Tencuielile decorative pot fi livrate, la cerere, cu continut suplimentar de substante ce impiedica formarea mucegaiului si ciupercilor.

Rosturile care lucreaza (de dilatatie, tasare) trebuie sa fie realizate si in sistemul termoizolant.

Racordurile dintre sistemul termoizolant si elementele de constructie adiacente trebuie sa fie asigurate impotriva infiltratiilor apei de ploaie si a vantului.

Inainte de fixare se face o proba de lipire pentru a stabili daca suportul este corespunzator pentru lipirea benzii de etansare. Se taie banda la capat, se desface folia de protectie si banda, direct de pe rola, se lipeste pe elementul de racord, astfel incat sa intre 3 mm fata de suprafata placii de polistiren. Banda nu se intoarce pe colt (la colt se taie). In zona de racord se face cu mistria, in mortarul proaspat, o taietura in V. Timpul de expandare al benzii este de circa 10 minute.

(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, octombrie 2005)

evadare.ro
March 29th, 2008
Mai multe despre: Articole Publicate

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.