Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări
Programul de reabilitare termica a blocurilor ne da o idee despre cum ar putea sa arate evolutia societatii romanesti incepand de anul viitor. Un inceput nu tocmai incurajator, avand in vedere ca la un an dupa lansarea primei forme a initiativei, nici o asociatie de locatari nu reusise sa depaseasca bariera birocratica, nici pe cea a propriilor limite banesti.
Folclorul ii atribuie lui Nicu Ceausescu predictia ca generatia tranzitiei nu va fi in stare nici sa zugraveasca tot ce construise prolificul sau tata, si aceasta stare de fapt, pare sa il confirme. Doar aparent, pentru ca, schimband perspectiva, acum platim cu aproximativ 2.000 de euro/mp diferenta dintre o cladire construita fara a lua in calcul eficienta energetica si o cladire construita dupa normele lumii catre care ne indreptam. Si situatia nu e sporadica, ci e valabila pentru doua milioane de apartamente, incluzand aici aproape toate cladirile inalte din Bucuresti.
Pentru prima data, in tentativa de a prinde modernitatea din urma, pentru romani a aparut limpede ideea de coercitie. Din 2009, nici unul dintre apartamentele pomenite mai sus nu vor mai putea fi vandute fara certificat de eficienta energetica. Altfel spus, fara ferestre termoizolante, plansee si fatade refacute, contorizare individuala, conducte schimbate.
De acum nu se mai pune problema daca e bine sau rau sa schimbam starea de fapt, ci doar cate procente din populatie vor face fata ritmului schimbarii. Pentru locatarii celor doua milioane de apartamente, factura e ametitoare chiar daca va fi esalonata si vor plati in mod direct doar o treime din ea, restul fiind achitata tot de ei, dar indirect, prin bugetul central, respectiv local.
Pentru a beneficia de sustinerea generoasa a UE, vom fi nevoiti (dupa acelasi model, dar la o scara mai mare) sa contribuim cu o parte din bani (cofinantare). Iata o cifra de natura sa ne puna pe ganduri cu privire la aceasta capacitate de efort. Pentru a folosi toti banii pe care Uniunea e dispusa sa ni-i ofere pentru diverse proiecte, Romania ar trebui sa cheltuiasca, de la anul, peste 5 milioane de euro pe zi. Inclusiv sambata si duminica.
Aici nu mai e vorba doar de bani, ci si de imaginatia de a inventa proiecte realiste intr-un cadru strict. Pe langa o treime din cheltuieli, celor care vor participa (inevitabil) la programul de eficientizare termica a locuintelor li se cere un dosar destul de voluminos care include si un audit energetic cu semnatura unui expert. Continuand paralela constructii – integrare, nu se mai poate, de aici incolo, construi oricum, de dragul volumului, lasand in grija altora bataia de cap a scadentei.
Desi toti am cazut de acord ca reabilitarea termica a blocurilor aduce beneficii pe termen lung, lipsa banilor si incapacitatea organizatorica ne-au impiedicat sa trecem de la intentie la fapte. Noua varianta a programului muta accentul de pe beneficiile potentiale, pe riscurile neparticiparii. Altfel spus, suntem obligati sa gasim resurse Si solutii pentru a rezista la nivelul la care pana acum doar am visat. Si asta pe cont propriu, pentru ca, printre birocratii de la Bruxelles nu se va numara prea curand si un comisar pe probleme de termoizolare care sa ajute administratorul de bloc sa intocmeasca dosarul de finantare. Din pacate, sau din fericire.
(editorial publicat in revista Constructii civile si industriale, aprilie 2006)
Victor Grigore
