Directorul Pfizer, prezentat de Donald Trump ca „un mare om”

Pot să mă laud și eu cu ceva: că niciodată nu m-am lăsat amăgit de „speranța” Trump. Nu pentru că aș fi fost de partea „democraților”, a „progresiștilor” globaliști sau „soroșiștilor”, de care au dezlegare să vorbească până și unele televiziuni și ziariștii acoperiți, după „întoarcerea armelor”. Dimpotrivă, pentru că l-am simțit ca pe un impostor într-o farsă de prost gust. Iar intuiția nu m-a înșelat.

Și, cu riscul să supăr și mai multă lume, peste patru ani, după previzibilul mandat prezidențial al lui Călin Georgescu, simt că o să mă mândresc și că nu m-a păcălit nici acea făcătură a sistemului, oferită ca speranță populară. Și e chiar simplu să te interesezi ce parcurs public au avut până acum niște politicieni. Și să nu te minți că nu sesizezi falsitatea în teatrul jucat de câte un recitator patriotic sau de un clown al divertismentului american.

Donald Trump a sărbătorit recent deja tradiționala „Lună a istoriei negrilor” la Casa Albă, cu jucătorul de golf Tiger Woods, între invitați. Se credea că va renunța la eveniment după pretinsa abandonare a politicilor woke. Dar iată că o perpetuează.

La un moment dat, Trump îl prezintă și pe Albert Bourla, directorul Pfizer, întâmpinat cu huiduieli din partea unei părți a fanilor lui Trump.

„Vreau să îi mulțumesc, e unul din marii oameni… unul din marii afaceriști. Îți mulțumesc, Albert, îți mulțumesc! Îți mulțumesc foarte mult!”

Văzând secvența, m-am gândit la toți cei care îmi explicau că nu înțeleg șahul în patru dimensiuni, pe care îl joacă Trump… Și să zic: „bă, cât de proști sunteți!?”

Pe vremea pandemiei, am scris pe săturate despre Albert Bourla și Pfizer. Inclusiv despre prietenia cu Ursula von der Leyen, care a comandat miliardele de doze pentru populația Uniunii Europene. Acum unii încă mai cred că sunt răzbunați pe Ursula de Trump, inițiatorul operațiunii Warp Speed, de lansare a vaccinului covid. La el nimic nu se pierde, totul se reciclează.

Dar să revenim la subiectul zilei, care era marcarea contribuției minorității de culoare la istoria Statelor Unite. Trump a resuscitat un proiect de-al lui din ultimul an de mandat precedent, ironic, marcat chiar de convulsiile sociale BLM („viețile negrilor contează”). Atunci, președintele propusese construirea unei „Grădini Naționale” cu 250 de statui.

Deocamdată nu se știe nici unde, nici ce suprafață ar trebui să ocupe parcul… dacă va fi monumental ca Muntele Rushmore, sau penibil, ca pădurea de busturi ridicată de fostul primar Piedone într-un părculeț din Sectorul 4. (Fundația Dan Voiculescu s-a lăudat că a susținut „Grădina Valorilor Românești” în 2018, punând 76 de busturi de personalități istorice și culturale, la o distanță de circa doi metri unul de altul, într-un colț al Parcului Tineretului, accesibil din Strada Pridvorului.)

Statuile lui lui Trump ar urma să creeze un ghiveci, în care să intre de la foști președinți, „părinții fondatori” ai Americii, la vedete de toate felurile. De la Abraham Lincoln și Kennedy, la Elvis Presley, Frank Sinatra, Neil Armstrong, jucătorul de baseball Babe Ruth, poetul Edgar Allan Poe, fondatorul Apple, Steve Jobs, scriitorii Mark Twain și Hemingway, Ford, Edison, Tesla, Walt Disney și mulți alții.

Minoritățile vor fi și ele la loc de cinste în grădina miracolelor lui Trump: Albert Einstein, activista Hannah Arendt, actrița suedeză Ingrid Bergman și multe personalități de culoare: Rosa Parks, Martin Luther King jr, Muhammad Ali, legendele jazzului, Louis Armstrong, Aretha Franklin, Miles Davis, Duke Elington, baschetbalistul Kobe Bryant (dar va lipsi Michael Jordan, aparent), atletul olimpic Jesse Owens.