evadare.ro

Alunecarea în irelevanță a Uniunii Europene

Rusul întreabă: Evropa? Kakaia Evropa? Și americanul răspunde: missing in action!

Ideologul lui Klaus Schwab, Youval Harari, a făcut un apel la Germania să pună mâna pe arme să se bată cu Rusia. Clipul a fost postat pe canalul de YouTube al unui oligarh ucrainean, Viktor Pinchuk. Acesta din urmă a fost anchetat de echivalentul DNA-ului din Ucraina pentru o mită de 110 milioane de dolari primită împreună cu al doilea președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, care întâmplător este și socrul său.

Culmea, dosarul a fost deschis după denunțul altui oligarh din aceeași minoritate, mai faimosul Igor Kolomoiski, care a dezvăluit că Pinchuk primea o mită de 5 milioane de dolari pe lună. Kolomoisky e considerat sponsorul și creatorul personajului politic Volodimir Zelenski, pentru că la televiziunea acestuia s-a lansat actorul devenit președinte. În 2010, Kolomoiski a cumpărat cu 300 de milioane de euro televiziunile din Ucraina de la grupul CME, fondat de Ronald Lauder, grup de care aparține și trustul ProTV din România.

Dar să revenim la apelul lui Harari. Acesta le spune practic nemților că, dacă vor să fie iertați pentru Holocaust trebuie să se bată cu rușii pentru Ucraina lui Zelenski.  Citez:

„Aș vrea să le spun politicienilor germani și germanilor în general. Ca istoric, ca evreu, ca israelian: știm că nu sunteți naziști. N-aveți nevoie să o tot dovediți din nou și din nou. Nu trebuie să vă temeți că, dacă puneți mâna pe armă sau dacă ridicați tonul, o să credem că sunteți naziști. Știm că nu sunteți. 

Ce avem nevoie de la Germania e să se ridice și să conducă. Acum e liderul Europei. Dacă chiar vreți să vă reparați crimele erei naziste, nu o puteți face prin a fi neutri, nici prin a sta deoparte. Voi ar trebui să fiți în prima linie a luptei! Pentru libertate, pentru democrație. Aceasta va fi cea mai bună ispășire pentru crimele perioadei naziste.

 

Foarte interesantă propunere, ca nemții să străbată Europa de Est pentru a fi în prima linie a celui de-al treilea război mondial. Pentru a fi definitiv iertați de ceva ce nu li se mai reproșa în primul paragraf. În condițiile în care cetățenii ucraineni de alte origini și rezidenții străini s-au retras alături de femei și copii. Chiar Israelul a anunțat în premieră că primește refugiați dintr-un război, lucru pe care nu țin minte să-l fi făcut pentru vreunul din războaiele din vecinătatea sa.

Pentru cine nu știe, Youval Harari e un ideolog al globalismului și transumanismului, care l-a influențat pe recent faimosul Klaus Schwab. Între altele, îi aparține și ideea editării genetice a ființei umane, despre care vorbea ca de o perspectivă iminentă, într-o conferință. Iar oligarhul Viktor Pinchuk e între sponsorii Forumului Economic Mondial de la Davos (pe care l-a frecventat și Vladimir Putin).

În 2020, Harari spunea că trebuie să ne obișnuim cu ideea că nu mai suntem „suflete misterioase”. Și că acum corporațiile și statele au puteri pe care nici KGB-ul nici Gestapo-ul nu le-au avut. Dar acum există puterea de calcul și cunoștințele biologice pentru a-i modifica și controla prin programare pe toți oamenii.

Europa, împinsă la război

Suntem deja în al treilea război mondial. Care a avut o fază preliminară, mediatică și medicală, în ultimii doi ani. Și are o fază militară de la sfârșitul lui februarie 2022. Pentru moment, înțelegem destul de puțin din acest război, nici măcar nu știm clar toate părțile implicate și ce urmăresc să obțină prin fiecare acțiune luată separat. Nu înțelegem nici armele folosite. În faza pandemică au existat câteva „teatre de operațiuni” clare – Uniunea Europeană, SUA, Canada, Australia. Ele s-au distins de restul globului prin amploarea desfășurării de forțe și măsurilor experimentate.

În faza militară, Europa e scena acestei tragedii televizate. Sigur, Rusia a ales statutul de agresor prin invadarea Ucrainei. Cum istoria o scriu învingătorii, dacă tabăra Rusiei pierde războiul global, așa va rămâne consemnat în istorie. Dacă tabăra ei câștigă, istoria oficială probabil va vorbi de înaintarea agresivă a NATO și de masacrele războiului civil din Ucraina din 2014 în 2022. Atunci, despre bombardamentele lui Putin în Kiev se va vorbi la fel de puțin ca de pârjolirea orașelor japoneze Tokio, Hiroshima și Nagasaki de americani sau de pulverizarea Dresdei de către englezi. Iar tabăra rușilor s-ar putea să nu fie chiar mică, în eventualitatea în care ar putea include China, India, Pakistan, Iran, Brazilia poate chiar o parte din lumea arabă, poate chiar Israelul. Desigur, există și posibilitatea ca Rusia să sfârșească într-un fiasco, pe post de paria internațional. Meciul se joacă.

Dar relevant e că Europa nu mai e jucător, ci obiect al unor jocuri mai mari. Ucraina începe să semene cu Siria, locul devastat în care interveneau la vedere armate din Turcia, SUA, Rusia, Israel și grupări teroriste sau paramilitare înarmate sau ideologizate de țări din lumea musulmană și nu numai, cu interese divergente. Problema e că Europa însăși devine un asemenea teatru de operațiuni.

Mai țineți minte vremurile când politicienii de la București nu ieșeau din cuvântul celor de la Bruxelles? Cum se reuneau și primeau directivele de la Merkel, de la Barroso, de la Juncker? Orice măsuri luau, spuneau „așa s-a hotărât la nivel european”. Acum vocea Europei a amuțit, parcă presimțind că ea e marea victimă a ceva ce se petrece peste capul ei. Anthony Blinken și Kamala Harris au zburat la propriu peste Atlantic și Europa de Vest pentru a se duce și a organiza linia frontului de Est. Pentru că acum vocea colectivă a Europei e NATO, care de fapt nu înseamnă Geoană, ci America.

Europa e mai divizată decât a fost vreodată și o paște destrămarea. Căci asta se profilează ca una din consecințele conflagrației.

Prima care s-a extras a fost Marea Britanie, prin Brexit. S-au vehiculat atunci teorii ale conspirației despre implicarea americanilor sau rușilor în Brexit. Ca și cum englezii trebuiau să fie cumva hipnotizați ca să vrea să scape din ireproșabila uniune a viselor. Acum Marea Britanie e gălăgioasă în declarații belicoase, ca pion al Americii. Dar își permite pentru că importă doar 3% gaz din Rusia și insula e departe rău de tancurile cu Z.

După ce a fost părăsită de englezi, Europa s-a mințită că va fi mai unită ca niciodată. Și mai fericită. A fost, de atunci divizată major între vestul progresist și federalist, respectiv estul mai conservator și suveranist. (Din care nu făceam parte.) Acum chiar și grupul de la Vișegrad s-a scindat în grade de disponibilitate războinică, pe o scară de la deloc (Ungaria), la foarte puțin (Cehia, Slovacia) și ceva mai mult (Polonia). Dar chiar și polonezii au dat înapoi de la propunerea de a le dona avioane de luptă MiG 29 ucrainenilor. Și când au realizat urmările, au propus să le dea Germaniei, care să le dea ea Ucrainei. Propunere de care nemții s-au scuturat ca de un cartof fierbinte.

Se prefigurează o axă Moscova, Budapesta, Viena, Berlin. Problema pentru politicienii de la București, care erau tocilarii idioți ai clasei, e că nimeni nu le mai suflă de la Berlin sau Bruxelles. De acolo se aud doar amenințări gâtuite cu sancțiuni pe socoteala noastră și decizii de cenzură. Că astea nu costă (dar dezonorează). Europa constată că nu are o armată a ei, nu are o conducere a ei. Și la următoarea criză economică, va afla că are și un sistem bancar cocoșat de datorii, pe care s-a făcut că le uită cât nu s-a mai vorbit de PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania). Atunci se va vedea câți vor vrea să rămână să achite nota la ce era odată „masa bogaților”. Fiecare sancțiune și zi de război o apropie de acel deznodământ.

Apropo de mese, o imagine cât o mie de cuvinte. Europa n-a mai putut accede nici la statutul de mediator al problemei slave. Macron a venit din proprie inițiativă, ca lider al Franței, nu al blocului comunitar și a fost umilit la capătul mesei, ca un carantinat. În schimb, când a venit Bolsanaro al Braziliei, Putin a întors masa. Iar la Naftali Bennet al Israelului s-a lăsat cu strângeri de mână și îmbrățișări.

Avea Adrian Păunescu o poezie, numită „O șansă păcii”. (Pe melodia beatleșilor din generația hippie.) În care se spunea ceva de genul: 

Cât fac 1 și cu 1?
Zero fac, când trag cu tunu’
Însă ura când le trece,
Unul singur face zece. (..)

Păcii, păcii să-i dea nume
Toate neamurile-n lume
Și-n franceză și-n chineză,
Și-n germană și-n malteză.
(..)
Însă întîi și peste toate,
Cu grăbire și dreptate,
Pacea trebuie tradusă
În americano-rusă….

Victor Grigore

evadare.ro
March 12th, 2022
Mai multe despre: Externe

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.
#Facebook | #război | #pandemie | #economie | #globalism | #Spengler | #presa | #demografie | #comunism | #marea resetare | #nationalism | #cărți | #transumanism | #filme documentare | #politică | #geopolitică | #spiritualitate | #muzica | contact