Urmele vaccinului Astra Zeneca se găsesc în mai multe organe vitale

Vaccinul englezesc împotriva covid, produs de englezii de la Astra Zeneca, a fost primul care a căzut în dizgrație. Din cauza multiplelor complicații, el a fost interzis în mai multe țări pentru diferite grupe de vârstă, sau pur și simplu a fost evitat chiar și de adepții vaccinării.

Spre deosebire de faimoasele vaccinuri m-ARN, oferite de Pfizer și Moderna, cel englezesc mergea pe o soluție mai veche. Vaccinul Astra împachetează proteina Spike a virusului covid într-un adenovirus atenuat, recoltat de la cimpanzei, genul de virus care e bănuit a produce răceala obișnuită. După cum ne explica detaliat New York Times, pe vremea când vaccinul era în plină promovare, după ce e injectat, acest adenovirus „purtător” intră în celule și livrează „mesajul” chiar în nucleu. Remarcăm că acest aspect era vehement negat în privința vaccinurilor mARN, ca argument că nu vor modifica ADN-ul generațiilor următoare.

„Adenovirusul e modificat să nu poată face copii ale sale, dar gena proteinei spike a coronavirusului poate fi citită de celule și copiată în molecule numite mesager ARN.”

„M-ARN părăsește nucleul și moleculele celulelor citesc secvența lui și încep să asambleze proteine spike.”

În fine, scopul era în teorie să simuleze o infecție și să facă anticorpii să reacționeze la respectiva substanță găsită în organism.

O asociație americană pentru consimțământ informat tocmai a reușit să obțină studiile în baza cărora Marea Britanie a autorizat vaccinul Astra, creat în colaborare cu o universitate din Oxford. E vorba de Agenția pentru Medicină și Produse de Sănătate (MHRA), echivalenta FDA din SUA, respectiv a EMA, la nivelul Uniunii Europene. Organismul a livrat abia acum cercetările folosite în luarea deciziei.

Unul din studii testa biodistribuția elementului activ din vaccin – altfel spus, unde se răspândește în corp injecția, în testele pe șoareci. Studiul arăta că vectorul ADN nu rămânea localizat, ci apărea în diverse organe ca: ficat, plămâni, măduvă și nervii sciatici. Din moment ce studiul în cauză a fost în dosarul de autorizare, înseamnă că instituția a știut de la bun început, dar nu a mediatizat acest aspect pentru buna informare a publicului în luarea deciziei.

Documentele remise acum mai arată că la începutul lui 2021 Astra Zeneca a fost obligată să modifice prospectul, după ce s-au găsit legături cauzale între vaccin și probleme de sensibilitate. (Șocul anafilactic e o reacție alergică severă, care poate produce chiar și decesul, uneori.)

În documente se mai arată că unele categorii vulnerabile – precum gravidele și mamele care alăptează, persoanele imuno-compromise – au fost excluse din studiile anterioare autorizării.