evadare.ro

Moderna și BioNTech. Cum au început firmele care au dat de aur în celule

Peste 20 de vaccinuri au fost încercate împotriva Covid-19. Cel mai mare succes l-au avut cele două, care folosesc tehnologia m-ARN, anterior niciodată aprobată pentru uz uman. Lucru curios, reușita vine din partea a două firme cu poveste asemănătoare, care sunt practic debutante. Atât Moderna, cât și BioNTech au avut susținători foarte puternici, s-au chinuit mai bine de un deceniu să scoată ceva pe piață și au dat lovitura simultan în pandemie. Moderna, din 2010 și BioNTech, din 1997, au fost aspiratoare de bani, până când pandemia le-a făcut profitabile. Ambele au promis inițial să vindece cancerul, dar au ajuns la boli respiratorii.

Mai mult, ambele firme au reușit doar după ce au cumpărat din același loc tehnologia magică m-ARN. Potrivit unui articol din revista Nature, totul a pornit de la un experiment făcut de Robert Malone în 1987.  El a amestecat șiruri de ARN mesager cu picături de grăsime, din care a obținut un fel de „supă” moleculară. Celule umane îmbăiate în acest lichid au absorbit ARN mesagerul și au început să producă o altfel de proteină. E exact principiul după care, teoretic, funcționează injecțiile de la Moderna și Pfizer (asocat cu BioNTech). Robert Malone a înțeles potențialul descoperirii și as scris că astfel „m-ARN-ul ar putea fi folosit ca un medicament”.

Trei decenii mai târziu, în timpul pandemiei, Rober Malone a devenit un proscris pentru presa oficială, pentru că a criticat campania de vaccinare și a avertizat în privința pericolelor potențiale. Din acest motiv, „verificatoarele de adevăr” au creat inclusiv pagini care să-l denigreze și să îi nege contribuția ca inventator.

În aceste decenii scurse, mai mulți savanți au folosit ideea și au avut diverse contribuții teoretice și practice. Laurii au ajuns să fie luați de doi cercetători din America, Katalin Kariko, născută în Ungaria și formată la Szeged, și Drew Weissman, format de o universitate a comunității evreiești, mai puțin cunoscuta Brandeis University. Foarte interesant în cariera lui Weissman e că l-a avut ca mentor pe Anthony Fauci, pe când își făcea rezidențiatul la Centrul Medical Beth Israel, din cadrul Harvard.

Articolele publicate de Kariko și Weissman au atras atenția mai multor firme, care au căutat să îi racoleze sau să le cumpere patentele. În 2006, universitatea din Pennsylvania, unde lucrau cei doi a cerut patentarea unei invenții bazate pe cercetarea lor. Moderna a contactat-o pe Kariko să o angajeze sau să îi cumpere licența. Dar între timp universitatea o vânduse unei firme, Cellscript, pe 300.000$. De la această firmă au cumpărat patentul atât Moderna cât și BioNTech. Între timp, Weissman și Kariko își făcuseră propria firmă. Iar Kariko a ajuns în cele din urmă într-o funcție de conducere la BioNTech din 2013. Dar să vedem cum au pornit cele două firme.

Moderna, ajutată de armată să pornească

Firma Moderna s-a înființat în 2010, cu ambiția să găsească terapii genetice pentru cancer. Doi ani mai târziu, convingeau investitorii să parieze 40 de milioane de dolari în noua afacere. La trei ani de la înființare, fără să vândă nimic concret, norocul le bate la ușă: armata americană le dă 25 de milioane de dolari să cerceteze mai departe. DARPA e chiar departamentul Pentagonului care a creat internetul și sistemul de navigație GPS.  Ea poate fi întâlnit în tinerețea multor corporații și miliardari, de la Microsoft, Oracle, Google la Apple.

În același an 3 de viață, Moderna mai înghite 110 milioane de dolari vânzându-și acțiunile, tot cu titlul de promisiune. Își ia un sediu nou și mai parafează o asociere cu Astra Zeneca pentru cercetarea bolilor cardiace și cancerului, care le aduce alte 240 milioane de dolari.

Și așa vor continua anii pentru un deceniu întreg. În anul 4, mai încasează 100 de milioane de $ de la Alexion. În anul 5 sumele deja cresc (probabil împreună cu promisiunile). Firma vinde noi acțiuni de 500 milioane de $, plus un avans de la Merk de 50 mil. $ să cerceteze bolile infecțioase.

În sfârșit, în anul 6 de existență, Moderna fabrică primul vaccin pentru care încearcă să obțină aprobarea. Ca un elev perseverent, care dă la facultate în fiecare an, dar fără noroc, Moderna a depus între 2016 și 2018 zece dosare de candidatură pentru tratamente. Niciunul, până la cel anti-covid n-a fost deocamdată încununat cu succes. Între ele, și o nouă colaborare cu DARPA, un vaccin pentru virusul Chicunguya, o boală de piele transmisă de țânțari, ca malaria.

Deși promisiunile nu se concretizau, corporații și oameni puternici continuau să vină alături de fondatorii Moderna. În ianuarie 2016, Fundația Bill și Melinda Gates le dă 100 de milioane de $ să găsească un vaccin, care să prevină HIV.

 

Merk mai investește încă 200 milioane de $ în Moderna. La fel face și Vertex, care bagă 20 de milioane de dolari în afacere. În 2016, la fel ca în 2015, Moderna mai colectează încă peste 500 milioane de $ și de la alți investitori de pe piața de capital.

Tot în 2016, firma are iar noroc, tot pe bază de promisiuni. Primește de la statul american un premiu în valoare de 125 milioane de $ pentru lupta cu virusul Zika. Premiul e acordat de agenția BARDA (Biomedical Advanced Research and Developement Authority). Agenția pentru Cercetări Biomedicale Avansate aparține unui Departament pentru Situații de Urgență, similar cu cel condus la noi de Raed Arafat.

În 2018 Moderna mai adună de pe piața de capital 2,5 miliarde de $ și își cumpără simbolul bursieri mRNA (acronimul englezesc pentru m-ARN). Semn că intuia că într-o zi acele patru litere vor fi pe buzele tuturor și vor atrage bani și de la cei mai puțin conectați.

Toate aceste investiții s-ar fi putut dovedi un balon de săpun sau pariuri eșuate, dacă în 2020 nu ar fi venit pandemia și firma nu reușea să își scoată pe piață primul ei produs. Mai multe detalii despre peripețiile celor două firme găsiți în această investigație, care mi-a furnizat cele mai importante piste pentru articolul de față.

După cum se observă, acțiunile au mers cam pe burtă până a început pandemia. Așa cum am arătat într-un articol precedent, la doar câteva zile de la anunțarea virusului, Moderna deja era gata cu vaccinul! Vestea s-a răspândit și oamenii au început să cumpere acțiuni, de parcă firma ar mai fi avut vreun vaccin aprobat până atunci. Scăderea de la final e dată de veștile din țările care au lansat oficial avertismente legate de problemele cardiace, pe care le poate genera vaccinul pentru cei tineri.

BioNTech

Povestea firmei germane BioNTech seamănă ca a doua picătură de apă. Doar că de această dată, e vorba de doi investitori turci, care pornesc afacerea în Germania.

Deși Wikipedia susține că creată în 2008, pe site-ul ei, firma se laudă că a pornit chiar mai devreme, în 1997. Asta înseamnă 23 de ani în care firma a fost o eternă speranță. E posibil ca reușitele cu care se laudă pe site între 1997 și 2008 să aparțină companiei EUFETS, pe care a achiziționat-o în 2009. Astfel, aflăm că în 1999 au obținut o licență pentru producția de celule stem.

În 2015, Sanofi investește 60 de milioane de dolari în firma turcilor. Colaborarea cu Pfizer începe în 2018. Iar în ianuarie 2019, Sanofi mai bagă încă 80 de milioane de euro, ca firma să cerceteze o terapie m-ARN împotriva cancerului. 

După decenii de speranță, lucrurile iau o întorsătură spectaculoasă pentru BioNTech cu câteva luni înainte de pandemie! În septembrie 2019 Fundația Bill și Melinda Gates vine cu un capital de 55 milioane de dolari și promisiunea că va dubla suma ulterior. După cum știm, luna următoare aceeași fundație sponsoriza exercițiul tip simulare Event 201. Care testa reacția liderilor lumii la o ipotetică epidemie cu un coronavirus.

În decembrie 2019, Comisia Europeană dădea firmei BioNTech 50 de milioane de euro, din banii strânși de la cetățenii Uniunii Europene. Într-un comunicat șters de pe site-ul OMS, se menționau cazuri de pacienți cu noul coronavirus în 8 decembrie 2019.  Dar în comunicatul de la Comisia Europeană din 17 decembrie 2019, banii nu erau dați firmei BioNTech pentru Covid, ci tot pentru cercetarea unei terapii împotriva cancerului.

Tot în octombrie 2019, BioNTech se listează pe bursa americană, în anticiparea unei celebrități mondiale. Dosarul depus la autoritate de reglementare bursieră conține date interesante, în care e descris profiului firmei, ce vor să facă și ce riscuri există pentru afacerea cuplului neamț de origine turcă:

„În prezent, m-ARN e considerată o terapie genetică de către FDA. Spre deosebire de alte terapii genetice, care modifică ireversibil ADN-ul, sau pot cauza anumite efecte adverse, medicația pe bază de m-ARN e proiectată să nu schimbe ireversibil ADN-ul celulei. Efectele adverse observate în alte terapii genetice, totuși, pot avea un impact negativ în percepția imunoterapiilor, în ciuda diferențelor de mecanism. În plus, pentru că niciun produs pe bază de m-ARN nu a fost aprobat, calea reglementării în Statele Unite și în alte jurisdicții e nesigură.

Mai ales calea pentru o terapie individualizată, cum e iNeST a noastră, pe bază de imunoterapie m-ARN, în care fiecare pacient primește o combinație diferită de m-ARN, rămâne nelămurită. (…)

Produsele noastre candidat ar putea să nu meargă așa cum se intenționează, ar putea produce efecte adverse nedorite, sau ar putea avea alte proprietăți, care să întârzie aprobarea, să limiteze profilul comercial al unui produs aprobat sau să rezulte în consecințe semnificativ negative după aprobarea de comercializare, dacă va exista.

Cum e cazul cu multe produse biologice, folosirea produselor noastre candidat poate fi asociată cu efecte adverse, care pot varia în severitate, de la reacții minore la moarte, iar în frecvență  de la rare la preponderente. Potențialul pentru evenimente adverse e acut în special în oncologie, unde pacienții pot avea boli avansate, sistem imunitar compromis și pot urma alte numeroase terapii.”

Dar, spre norocul firmei, a venit pandemia, apoi operația Warp Speed a lui Trump și firma și-a văzut primul vaccin (împreună cu Pfizer) mai repede decât putea visa.

Victor Grigore

evadare.ro
December 1st, 2021
Mai multe despre: Stiinta si tehnica

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.
#Facebook | #război | #pandemie | #economie | #globalism | #Spengler | #presa | #demografie | #comunism | #marea resetare | #nationalism | #cărți | #transumanism | #filme documentare | #politică | #geopolitică | #spiritualitate | #muzica | contact