Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări
A doua zi de proteste spontane și fără lideri a adus zeci de mii de oameni pe străzile a peste 20 de orașe din țară. E tot a doua zi când este ignorată deschis așa zisa „carantină de noapte. Protestele s-au desfășurat din nou și „după ora de culcare”, atunci când ne obișnuisem să vedem străzile pustii, patrulate doar de mașini cu girofaruri. Dar fenomenul nu se întâmplă doar în centru, la proteste. În cartiere, pe drum, am văzut fenomene similare, cu tineri adunați în preajma blocului, cu muzică. Oile nu mai vor să stea în țarc.
Mitingul de luni a pornit la Piața Universității, unde era o prezență neobișnuit de mare de reporterițe și cameramani de la televiziuni. Posturile plătite direct de la buget nu mai pot ignora un fenomen popular și o stare de fierbere la nivelul populației. Oamnii sunt convinși că măsurile nu funcționează (pentru că nici masca, nici programul, nici vaccinarea parțială nu au produs scăderi, ci creșteri ale „cazurilor”). Mai mult, oamenii încep să le considere direct absurde – cum ar fi reducerea programului la cumpărături, care poate crea doar aglomerație.
În piață au fost vorbitorii obișnuiți ai protestelor, care au folosit portavoci: Pompiliu Diplan, Dan Chitic, Mihai Târnoveanu (venit de la Brașov), Eugen Lucan, Dumitru Bălan. Iulian Capsali a preferat să scandeze, în loc de un discurs. Aceștia vorbeau publicului de pe marginea fântânii arteziene, dar erau complet ignorați de televiziuni.
În schimb, întreg efectivul reportericesc s-a năpustit efectiv în jurul lui George Simion, care a dat declarații. După o primă repriză, liderul AUR s-a strecurat pe lângă manifestanți și s-a postat în primul rând, cu bannerul inscripționat cu Libertate, ca și cum ar fi fost conducătorul acțiunii. Iar camerele televiziunilor din nou au făcut roată în jurul său, asigurându-i o mediatizare abundentă.
Spre deosebire de Simion, celălalt co-președinte AUR, Claudiu Târziu, a preferat să fie discret și să stea în mulțime.
Aș spune că erau grupuri diverse prezente. Erau cei anti-vaccin, care au fost la protestele anterioare, erau oameni obișnuiți, veniți pe cont propriu, erau și nemulțumiți veniți din cartierele mai periferice, după limbaj. Dar per total, oamenii au avut un comportament civilizat, nu s-au scandat trivialități și până târziu în noapte nu au fost incidente. Iar relația cu jandarmii a fost amicală și decentă.
Grupuri suspecte: am recunoscut unele scandări, în stil galerie – cum ar fi cea cu „ale, ale, o dorință sinceră, România liberă!”. Am auzit-o cu siguranță la marșurile unioniste pro-Basarabia, organizate de „Acțiunea 2012”, când George Simion era un personaj în lansare. Dar nu au fost singurii purtători de porta-voce cu veleități de organizare. Unii, clar, cu altă agendă decât a lui Simion, cum se va vedea. Subliniez: Simion și AUR au adus un mic activ de mitingiști, departe de a fi fost grosul mulțimii sau organizatorii. Dar se dovedește foarte eficient, cu ajutorul presei, în a prezenta protestele ca fiind ale lui sau ale partidului.
A lipsit, evident, Diana Șoșoacă, preferată și ea de televiziuni, pe post de bau bau. Sau de aducătoare de rating.
În general, cei cu portavoci sau care prindeau o portavoce aveau o mică agendă personală. Dan Chitic a pus lumea să scandeze „Ne-am trezit!” de câteva ori, fără să precizeze că e numele unui ONG, pe care l-a format. Prezent în mulțime era și Aurelian Popa, de la aurelian.ro, care pregătește un viitor partid cu Dan Chitic.
Din Piața Universității s-a plecat în marș spre Piața Victoriei, pe bulevardul Magheru și Lascăr Catargiu. S-a mai alăturat pe parcurs și naistul Nicolae Voiculeț. Primirea din partea bucureștenilor era în general bună și coloana a crescut treptat, devenind tot mai semnificativă, circa 7.000, la ajungerea în fața Guvernului.
Aici aștepta un alt miting, de circa 3.000 de persoane, cu steaguri ale Partidului Neamul Românesc, fondat de Ninel Peia. Dar nu e deloc cert că erau neapărat membri, majoritatea erau oameni obișnuiți.
La sosirea în piață, unii purtători de poravoci (alții decât cei din grupul pro-Simion, aș zice, deși nu pot fi sigur) au încercat să ducă mulțimea mai departe. Astfel încât să nu se producă unificarea cu oamenii deja aflați în Victoriei. Strigau la portavoci: fără partide, nu ne alăturăm lor, nu suntem oi. Dar coloana venită din Universității a preferat să ocupe piața, împreună cu ceilalți. Mulțimea din piață a continuat să crească după lăsarea întunericului, depășindu-se cei 10.000. S-a mai organizat un marș, spre alte cartiere.
În oraș era multă jandarmerie și poliție, dar practic supravegheau circulația și se putea trece pe lângă ei fără mască.
Victor Grigore
