evadare.ro

Necazuri în paradis. Semnele crizei de dinainte de criză

episodul 4 (înapoi la cuprinsul serialului)

Știrile alarmiste din aceste zile, climatul apocaliptic în care lumea e aruncată cu ajutorul televizorului, insistă să ne încredințeze că o molimă fără seamăn a dat peste cap o economie, care duduia. „Coronavirusul a prăbușit bursele”, suntem anunțați. Haideți să privim câteva grafice relevante:

Deutsche Bank e cea mai mare bancă privată din Germania. În 2007, o acțiune la ea costa aproape 160 de euro. Acum mai costă doar vreo 5. Dar cea mai mare parte a acestei prăbușiri a valorii ei de piață nu s-a produs ca urmare a pandemiei, ci în anii anteriori. Problema acestei bănci sunt cele 49 de trilioane de dolari în instrumente derivate, pe care le are în scriptele ei. Care sunt de câteva ori PIB-ul Germaniei. Cu alte cuvinte, dacă e lăsată să se ducă de râpă, e deranj mare pentru economia Germaniei, iar dacă se încearcă salvarea ei, riscă să scufunde și salvatorii cu ea.

Dar, știe toată lumea, nemții sunt cei responsabili, serioși și corecți. Problemele sunt la „porcii” din grupul mediteranean, PIGS. (Portugalia, Italia, Grecia, Spania). Nici aici nu pare să fi fost virusul, cel care a adus ridurile. Acțiunile Băncii Santander se ieftinesc de aproape 10 ori, dar nu de la virusul gripal.

Să ne îndreptăm spre zări mai prospere. America. Aici vedem Boeing decolând pe bursă. Într-un elan neegalat în ultima sa jumătate de secol de existență. Oare ce s-a întâmplat? Au descoperit ei un tip nou de avion, au găsit noi piețe interesate de zbor? Sau au găsit rețeta îmbogățirii managerilor? Banii fără dobândă, tipăriți de Rezerva Federală, și-au găsit o utilizare neașteptată. Firmele au folosit fondurile pentru a-și cumpăra propriile acțiuni de pe bursă, umflându-le artificial prețurile. Apoi au avut ghinionul ca noul model de avion să aibă probleme la decolare, au rechemat niște produse. În fine, acțiunile au intrat în picaj, cu mult înainte să apară criza Covid-19. Care, apoi, a lovit crunt companiile aeriene și producătorii care le deserveau. Abia din primăvara lui 2020 pierderea e una obiectivă, mai ales dată fiind decizia politică de a închide granițele sau a sista zborurile. Dar nu ar fi fost prima dată când firmele din domeniul aviatic se confruntau cu asemenea episoade-șoc. Altfel ar fi stat lucrurile, dacă resursele companiei ar fi fost păstrate pentru zile negre, când cerul era senin.

Rezumat: Problemele sistemului financiar sunt mult anterioare crizei coronavirus. De fapt, ele au fost doar amânate și amplificate de măsurile luate la criza din 2008.

turbulențele din septembrie

Cu patru luni înainte ca nebunia Covid-19 să cuprindă planeta, se întâmpla ceva cu economia lumii, care nu prindea niciun jurnal de știri. Și dacă Esca ar fi deschis panicată jurnalul anunțând că s-a gâtuit piața Repo, puțină lume ar fi știut ce înseamnă și de ce contează. „Repo” vine de la „recumpărare” și e o piață destinată marilor jucători financiari, în principal bănci, fonduri de pensii. Să ne gândim la el ca la amanetul băncilor. Genul acesta de instituții au active uriașe, dar nu le țin în bani lichizi, ci în investiții de lungă durată: titluri de stat pe zeci de ani, acțiuni, obligațiuni, imobiliare, aur. Pentru rulajul curent, ei pot apela la această piață vitală, fără să strice acele investiții. Tot ce au de făcut este să își împrumute între ei acele hârtii de valoare, timp de o zi, contra unei dobânzi. Luni semnează un contract virtual, prin care pun hârtiile de valoare amanet. Marți returnează banii și mica dobândă, iar contractul se stinge. Ei bine, în septembrie acest amanet al marilor bănci a luat foc. Dintr-o afacere ocazională, de urgență, ca orice amanet, Repo a explodat.

Ca niciodată, băncile veneau tot mai des și cereau sume tot mai mari, urgent, la împrumuturile peste noapte (altfel, costisitoare). Până când au început să își pună întrebarea dacă nu cumva unii din parteneri sunt în pragul insolvenței și nu ar fi mai prudent să-și păstreze propriile lichidități. Dobânzile cerute au crescut acolo de la 1%, peste ținta de 2% inflație a Băncii Centrale, la 10%. Avem așadar un exemplu în care dobânda de piață crește la valori reale, decuplându-se de cea fixată arbitrar de o autoritate centrală. Ne amintim cu toții diferența dintre cursul la casele de schimb valutar și cursul oficial, din anii 90, când BNR folosea o rată de schimb ca-n socialism. A fost nevoie ca Fed să intervină pentru a alimenta acest amanet. Cu o sumă mică în toamnă, cu o sumă gigant, după epidemie.

Și semnele prevestitoare nu se opreau aici. În 2019 și în lunile dinaintea crizei, peste 1600 de directori de mari companii s-au retras din activitate. Unii vorbeau de presiunea feminismului, cu scandalurile de hărțuire sexuală, care pot distruge ușor cariere acum chiar și fără dovezi, alții de iminența recesiunii. Toți s-au bucurat, însă, de pachete fabuloase în bani și acțiuni.

La nemți, recesiunea era deja palpabilă, mai rămânea să fie și consemnată statistic, prin cele două trimestre de scădere. Dar industria auto, deja trimitea o parte din angajați acasă și exporturile bălteau.

În 2019, unul din cei mai mari investitori imobiliari din China, condus din Hong Kong, acumulase datorii de 4,7 miliarde de dolari și deschidea discuții de vânzare cu americanii de la Blackrock, pentru 4 miliarde, a marelui său patrimoniu de clădiri de birouri. Semn că bula imobiliară chineză nu o ducea prea bine. În decembrie, un alt gigant, de astă dată din Marea Britanie, anunța că blochează retragerile pentr 3,2 miliarde de lire, dat fiind declinul comerțului și pieței imobiliare.

China se lupta deja de peste o lună cu virusul, dar bursele internaționale nu păreau deranjate. Abia atacul decisiv la prețul petrolului, dat de Mohammad bin Salman, prințul Arabiei Saudite, a creat „furtuna perfectă” și a declanșat prăbușirea.

Rezumat: Iminența crizei economice se vedea din 2019. Directorii marilor bănci refuzau să mai riște și sistemul era în blocaj.

(continuare: episodul 5, sau înapoi la cuprinsul serialului)

April 4th, 2020
Mai multe despre: Politica
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”. Credința în adevăr și adevărul credinței rămân metodele de supraviețuire pentru individ și societatea fără lideri exemplari

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei