Dezbaterea cea mai incorectă politic

În cercurile de dreapta a făcut vâlvă sâmbătă o dezbatere prea incorectă politic pentru a fi găzduită de YouTube. Că de televiziuni nici nu poate fi vorba. Tema ei e una fundamentală privind identitatea, imposibil de tranșat ca întrebarea cu oul și găina. Anume: ce primează – biologicul sau culturalul? Ambii combatanți sunt notorii pentru temele tabu pe care insistă.

De partea biologicului a combătut Jared Taylor, de la American Renaissance, care e de părere că factorul genetic e cel care determină manifestările unei societăți. Acest curent insistă pe diferențele de IQ mediu și alte statistici precum criminalitatea, infracțiunile cu violență, pe care le pune în seama unui surplus de testosteron, care dă agresivitate și impulsivitate. Deși susținătorii acestei linii insistă pe caracterul științific al surselor citate, opinia e clasată drept rasism și generalizarea unor stereotipuri.

Pentru primatul cultural a pledat E Michael Jones, teolog catolic, cunoscut pentru cărți precum „Logos Rising”, „Spiritul revoluționar evreiesc” sau „Libido dominandi” – despre folosirea sexualității pentru controlul politic. Deși nu e între stângiștii care neagă complet realitatea raselor, Jones înclină să creadă că o identitate precum cea de alb e o construcție recentă și falsă, care înlocuiește vechile identități naționale, bazate pe limbă. Da, mai important, consideră că religia e elementul cel mai important în construcția identității.

Între argumentele lui Taylor – existența sub-speciilor de animale și a raselor de câini, pe care biologii nu le neagă și le clasifică riguros; capacitatea arheologilor de a detecta apartenența rasială la oameni după oase, sau a inteligenței artificiale de a ghici acest aspect în radiografii sau analiza microbilor bucali; existența bolilor specifice.

De cealaltă parte, Michael Jones pune infracționalitatea pe seama destrămării familiei – peste 70% din copiii de culoare din SUA cresc cu un singur părinte. Dar subliniază că asta nu e o caracteristică imuabilă; că albii au o rată de 30% pentru copii ilegitimi, cum aveau și negrii în anii 60.

Taylor pune diferențele pe seama IQ-ului mediu, arătând că etiopienii sunt creștini tot de atâta timp cât nemții. Aici apar unele deosebiri în interpretarea istoriei. Mai mulți etno-naționaliști radicali tind să exulte civilizațiile pre-creștine, mai ales pe cele greacă și romană, dar și pe cele germanice, dacice ori de alt fel, susținând că ar fi ajuns să clădească valori comparabile și în absența convertirii la creștinism. Taylor nu neagă însă meritul creștinismului în formarea identității europene, în civilizație și arhitectură.

Jones insistă pe primatul elementului religios, ca creștinismul deschide poarta spre Logos, rațiunea divină. Iar civilizația e accesibilă tuturor în măsura în care adoptă un mod de gândire bazat pe adevăr și valori înalte. El susține că în America, după 3 generații identitatea etnică era înlocuită cu cea religioasă cu 3 componente: catolică, protestantă și iudaică.

Jared Taylor evită complet chestiunea evreiască, incluzând evreii în rasa albă. De cealaltă parte, E Michael Jones susține că asta anulează total liniile unui război cultural, din care nu se mai înțelege nimic. De pildă, atunci când ADL (Liga Împotriva Defăimării, organizație evreiască) cenzurează naționaliștii pe YouTube sau Facebook. Jones consideră rasismul o diversiune, care creează diviziuni în societățile europeană și americană, folosită de cercuri oculte pentru a-i incita pe unii împotriva altora.

Jones e de părere că limba e sursa identității. Că un african, care învață poloneza, devine polonez. Doar că e nevoie de un control al migrației, care să permită o asimilare lentă și temeinică a unui număr moderat de persoane. El mai consideră că religia catolică asigura o unitate în diversitate ideală, prin prozelitismul pe alte continente și existența limbii latine la lingua franca. În schimb, protestantismul ar fi cel vinovat de exacerbarea naționalismului în Apus. Din Est, citează exemplul yugoslav, unde nu se pune problema unor diviziuni rasiale, ci doar confesionale.

Taylor consideră că încreștinarea și deprinderea limbii de către noii veniți nu ar schimba nici pe departe datele problemei. Dimpotrivă. El socotește că fenomenul religios e unul stins în lumea occidentală, că sunt mai mulți catolici practicanți în afara lumii euro-atlantice. Și că, măcar în America, identitatea a început să fie redusă tot mai evident la cele câteva grupuri mari – albi, negri, hispanici, asiatici.

Dezbaterea a fost foarte animată, chiar dacă indigestă pentru cei corecți politic. Cine are mai multă dreptate, puteți aprecia singuri.