evadare.ro

De fapt, pe cine regretam?

Ceausescu de langa noi

Ceausescu e calatorul care merge cu noi clandestin in fiecare autobuz in care se face politica. Pentru cei varstnici, e termenul de comparatie pentru orice le starneste indignarea, dar, ciudat, il stiu si copiii, pentru care e un fel de bunic indepartat, plecat la capsuni, undeva prin Cuba. Nu poti tine legatura cu el prin calculator, dar cat a putut, a trimis si el ceva bani din care, uite, s-au facut metroul, blocuri insuportabile, dar multe si o bucata de autostrada. A, si Casa Poporului!

La fel de straniu e ca in povestile celor care-l stiu doar din alte povesti, Ceausescu e mai demn de luat in serios. Adica arata, daca nu epic, macar asa, ca orice alt sef de stat. Batranii se trag de sireturi cu el. Am vaga banuiala ca puzderia de porecle pe care i le-au inventat (Ceasca, Pingelica, Piticu, Ala Micu, Impuscatu, Odiosu, Nea Nicu… imaginatia populara e inepuizabila) e direct proportionala cu lasitatea de dinainte, adica in spatele fiecarei astfel de porecle e cate o revansa pe care si-o iau pentru cine stie ce act de oportunism de pana la Revolutie.

Marginalizati pe micul ecran

Tot cei varstnici simt de multe ori nevoia sa se mai delimiteze, printr-un fel de “nu ca spun, da’ vreau sa zic”, din care sa intelegem ca il lauda acum, dar “pe vremea lui”, doar ca nu luptau cu arma-n munti de anticomunisti ce erau. Dar de departe cea mai abila miscare retorica a fanilor lui Ceausescu mi se pare falsa polemica, fronda inchipuita. Inainte de orice lauda adusa virtutilor unei dictaturi comuniste sanatoase, ti se va da de inteles ca urmeaza sa se rosteasca un lucru pentru care vorbitorul aproape risca sa fie deportat, ca e un punct de vedere atat de curajos incat asa ceva n-o sa auzi la televiziune sau in ziare (poate doar la Europa Libera, imi vine sa zic!). Daca mai esti si tanar, ce mai, e aproape un act initiatic, urmeaza sa afli ceva ce pana la varsta asta ti s-a ascuns, un tabu cu femei dezbracate, sau cam asa ceva.
In realitate, Ceausescu a castigat bine mersi batalia mediatica, iar adulatorii lui oportunisti de pe timpuri sunt cei care isi propaga masiv mesajul prin presa “mainstream”, ba mai mult, daca atunci fusese doar o casatorie din interes, au ajuns acum sa-l iubeasca sincer, pentru ca nu strica nimanui sa se puna bine cu propria lui constiinta, chiar daca pentru asta mai trebuie cosmetizat putin adevarul istoric, prin mai toate punctele esentiale


Intrebarea pe care mi-o pun cand sunt invitat sa il regret pe Ceausescu e de ce ar trebui sa-l regret pe el si nu pe cei peste o mie de tineri, cam de varsta mea de acum, care au murit la Revolutie? Pe ei de ce nu-i regreta nimeni? Doar pentru ca au avut multi dintre ei un curaj atat de nebun incat ne crapa (sau ar trebui sa ne crape) obrazul pentru fiecare lasitate a noastra de ieri si de azi? Doar pentru ca ne e greu sa le iertam cat de mici ne fac sa parem, problema lor ramane exclusiv in grija rudelor de gradul intai?

Sigur, mi se va spune ca majoritatea zdrobitoare a victimelor Revolutiei e inregistrata dupa capturarea lui Ceausescu, in haosul orchestrat de gruparea lui Iliescu. Statistic, lucrurile asa stau, dar cel putin de cei de la Timisoara – impuscati, apoi sustrasi de la morga, incinerati in Bucuresti si aruncati sub forma de cenusa in canalizarea orasului – Ceausescu era perfect la curent, pentru luarea deciziei de reprimare a manifestatiilor exista stenograme. Vorbim de dovezi cu valoare juridica, nu mai poate fi adusa in discutie paranoia unui conducator rupt de realitate de minciunile “curtenilor”, care l-ar face iresponsabil.

In apararea tiranicidului

In plus, pentru cei care n-au cunoscut regimul, simplul fapt ca grupul de complotisti sustinuti de Moscova a avut nevoie de o baie de sange pentru a prelua puterea vorbeste despre natura dictaturii lui Ceausescu. Cand intreaga populatie devine captiva intr-o stransoare din care nu mai poate scapa decat cu pretul vietii, in cazul uciderii “faptuitorului”, n-ar trebui sa intervina o prescriptie similara crimei savarsite in legitima aparare?
Tiranicidul e singura pedeapsa capitala pe care o sustin. In cazul tuturor celorlalte exista mereu perspectiva inspaimantatoare de a fi executat un nevinovat (chiar si in America zilelor noastre, 7% dintre cei condamnati la moarte pentru diverse delicte se dovedesc a fi fost nevinovati, victime ale unor erori judiciare “regretabile”). In cazul tiranilor, fireste, nu e cazul, fapta se petrece “in vazul tuturor”.
Ce e mai important, e ca tiranii stiu din clipa in care devin “demni” de a purta acest nume, ca nu pot avea alt sfarsit. E motivul pentru care se acopera de legi care le fac juridic imposibila inlaturarea pe cale pasnica si se inconjoara de o garda pretoriana dispusa la a-si apara prin brutalitate privilegiile si complicitatile.
Toti muritorii stiu diferenta dintre bine si rau, cel putin in linii mari, sa nu ne lasam adormiti de sofistica, si toti tiranii stiu in sinea lor ca atacand libertatea de constiinta a supusilor, le taie acestora una din puntile catre Dumnezeu, caci omul nu se poate prezenta “in fata zeilor sai” altfel decat liber. Orice manipulare care isi propune glorificarea unui dictatori in mintile unei populatii captive, dupa tiparele experimentului Pitesti, merge in directia zeificarii conducatorului. Formula “cultul personalitatii” e, de altfel, suficient de limpede prin incarcatura ei religioasa. Ca dictatorii se intampla sa fie intr-atat de primitivi incat nu pot lega punctele unui asemenea rationament unul de altul nici nu conteaza. Pot fi, spiritualiceste, la nivelul totemismului, in clipa in care incearca sa se substituie unei zeitati si isi pun in cap sa isi transforme cetatenii in adoratori, pur si simplu stiu in ce s-au bagat si ca nu pot scapa cu viata decat ducand mecanismul la paroxism, lasand eventual decontul varsarii de sange pe seama urmasilor.

Trei logici

Martirii Revolutiei se conduc dupa logica sacrului, pe care il redescopera cu disperare si extaz. Dictonul “vom muri si vom fi liberi” e aproape biblic, unde altundeva mai exista o dezvaluire mai terifianta decat “Veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face liberi”? Nici n-au mai existat in acele zile cereri negociabile, cuantificabile in lucruri pamantesti. Se murea pentru idei, derizoriul a fost strecurat in ecuatie abia mult mai tarziu, de-asta termenul de martir e unul cat se poate de precis. Erau zile pentru care merita sa traiesti, in care se murea pentru ca altfel nu se mai putea trai.
Conspiratorii aveau logica lui Pilat, mai putin dilemele personajului. Logica puterii si a fortei. Calcul si spectacol sangeros pentru mase. Punand in scena un proces stalinist, si-au asumat rolul de calai pentru ca le era cel mai apropiat de profilul psihologic. Ca erau din cu totul alta lume decat cei din logica sacrului o dovedeste alegerea zilei de Craciun pentru lichidarea unui capturat ascuns trei zile de ochii unui popor trecut intre timp prin toate spaimele. (Daca au existat sau nu teroristi in combinezoane negre e iarasi destul de putin important, pe cei care au terorizat populatia orchestrand diversiunea prin televiziune i-a vazut toata tara, deci teroristii au existat fara niciun dubiu.) Ignoranta cea mai crasa a spiritului religios, daca nu demonism cu buna stiinta, asta doar Gelu Voican o poate sti.
In fine, undeva intre cei doi poli amintiti se afla o a treia categorie: masa, multimile de umplutura si spectatorii fideli ai micului ecran, actionand dupa logica gloatei.

Atunci si acum

Sa fim cinstiti cu noi ca popor. Ar fi fost mai onorant pentru noi daca sotii Ceausescu ar fi sfarsit linsati de multimea care asedia Comitetul Central, eventual filmati de operatorul Adrian Sarbu, si nu langa un zid din Targoviste, in fata unui pluton de executie?
Eu unul m-am bucurat atunci la cot cu toata gloata si am cantat “Ole, ole” ca la un meci de fotbal, chiar daca dupa o vreme (cam dupa vreo trei luni Octavian Paler a rostit public primele indoieli) chiar si cei din randul calailor au devenit dilematici. Pentru lichidarea lui Ceausescu n-o sa-i acuz niciodata, dar pentru cei o mie de morti din zilele diversiunii, da. Pentru aceia isi impart responsabilitatea cu el.
De regretat, ii regret doar pe ei.

evadare.ro
November 21st, 2008
Mai multe despre: Politica
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial

FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei

Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei

Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului