evadare.ro

Cum mi-am pierdut cateva luni din viata la Spiru Haret

Prima mea intalnire cu universitatea Spiru Haret a fost la examenul de admitere, despre care mi se spusese ca e doar o formalitate. Si asa a si fost. Ma pregatisem pentru alte materii, dar spre marea mea tristete picasem la stat. La facultatea de Filosofie si Jurnalism se dadea pe langa o grila usurica si un examen oral la filosofie. Nu mai tin minte despre ce am vorbit, imi amintesc doar ca profesorul avea niste late care nu vazusera samponul de curand si unghii neobisnuit de mari. Candidatului dinaintea mea, care intre timp a devenit oarecum o vedeta de televiziune, i-a suflat cea mai mare parte a raspunsurile.
Cursurile la Spiru Haret, care pe acea vreme se desfasurau in Sala Polivalenta, m-au facut sa sufar si mai mult ca nu intrasem la stat. Tin minte ca unii dintre studenti veneau la facultate in trening, ca baietii de dupa blocuri, lucru care ma deprima ingrozitor. Macar la haine daca ar fi incercat si ei sa para viitori intelectuali. Printre profesori erau vreo 2-3 de la care aveai ce invata, dar cei mai multi iti dadeau senzatia ca urmezi un fel de Stefan Gheorghiu. La facultatea lui Aurelian Bondrea predau Ion Dodu Balan, Valeriu Rapeanu si foarte multi dinozauri ai Epocii de Aur. Erau de un nationalism virulent de doua parale si rupti complet de modernitate. De altfel, un absolvent al unei asemenea facultati de jurnalism n-ar fi fost competent sa scrie decat la “Romania Mare” sau “Tricolorul”. Iar daca ma uit azi in presa, imi dau seama ca multi isi tradeaza pregatirea facuta pe genunchi la Spiru sau in alte fabrici de diploma. Expresia “pe genunchi” trebuie luata in unele cazuri la propriu, dat fiind ca pe vremea aia facultatea nu avea dotarile de azi, multe cursuri se tineau in sali ca de spectacol, fara mese, iar studentul daca vroia sa ia notite isi tinea caietul in brate.
in loc de cursuri, Cenaclul Flacara
Dar surpriza suprema aveam s-o primesc la cateva luni de la inceperea anului scolar (vedetele pot sa vina si mai tarziu, nu?), cand ne-am pomenit ca profesor cu Adrian Paunescu. Cum, porcu’ e profesor!? Ca sa ne predea ce!?? Pentru poetul de la Barca se infiintase un curs special, chit ca omul nu avea tehnic gradul de profesor, lector sau conferentiar universitar, denumit “Texte fundamentale”. Mai concret, Paunescu alesese din literatura romana si straina diverse texte “educative”, dupa calapodul lui ideologic (gen “Doina” lui Eminescu, pe care ne-a recitat-o cu prima ocazie) si cam asta era “numarul” lui didactic.
Trebuie sa spun ca la acea data eram ceva mai pornit decat azi si am fost foarte hotarat sa ma cert cu el de la primul curs, ba chiar imi imaginam ca si restul studentilor vor fi la fel de revoltati ca mine. Astazi nu as mai fi la fel de intolerant cu batranul lingau comunist. Acum pot sa ii apreciez partile valoroase si as avea mai multa rabdare sa-l ascult. Atunci stiu doar ca mi-a venit sa urlu cand l-am vazut aparand la catedra. Era o sala rece ca un congelator in fosta uzina Republica, iar Paunescu venise insotit de un rapsod, care ne-a prezentat un program ca de cenaclu. Spre stupoarea mea, cei mai multi dintre studenti au gasit spectacolul agreabil, lucru care mi-a provocat o infinita lehamite si am renuntat sa ma mai cert cu Paunescu.
Dupa acest episod am renuntat complet sa ma mai duc la panarama universitara denumita Spiru Haret si chiar m-am amuzat la gandul ca si dupa Revolutie mai poti sa renunti la o facultate din motive politice.
profesorii senili de la Dimitrie Cantemir
Peste patru ani, dupa ce am facut o facultate la stat (tot pe bani, ca mai mult nu m-a dus capu’!) am mai avut o intalnire cu gloriosul invatamant privat din Romania. M-am inscris pentru un curs postuniversitar la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir (desi, mai nimerit ar fi sa se numeasca Universitatea Cretina Dimitrie Cantemir).
Spre deosebire de Spiru Haret, unde inteleg ca revine un profesor la 400 de copii in nu se stie ce sali, cei de la Cantemir au toate dotarile necesare: o hardughie gen Casa Poporului cu sali pentru tot Bucurestiul. Nu le lipsesc decat profesorii.
Daca la Spiru era o adunatura de fosti comunisti, care fusesera tartori la viata lor, la Cantemir mi-a fost dat sa intalnesc cea mai mare pepiniera de incompetenti si batranei senilizati. Asa cum se intampla de multe ori si la stat, multi dintre ei predau cursuri inventate exclusiv pentru a le da o ocupatie si un salariu.
Desi domeniul era unul cat se poate de practic, unii dintre ei nu iesisera in viata lor in economia reala si la drept vorbind eu nu i-as angaja nici pentru activitati de secretariat. Cel mai rau mi-a parut de un cuplu de oameni in toata firea, patroni ai unei mici afaceri, care se inscrisesera la cursuri pentru a-si imbunatati capacitatile manageriale. Cat idealism! Dupa ce am inghiti cursuri tembele despre standarde de calitate, pe mine m-au lasat nervii cand o profesoara in pragul pensionarii a inceput sa ne dicteze pe silabe: “economia este de doua feluri dpdv geografic: ur-ba-na si ru-ra-la…”. Totusi, te adresezi unor masteranzi care n-au timp de pierdut, asta e curata bataie de joc si spectacol al incompetentei.
Din experientele mele cu Spiru Haret si Dimitrie Cantemir am o singura mare satisfactie: ca nu le-am dat bani decat pentru un singur semestru si ca nu mi-am pierdut mai multa vreme pe-acolo.
Mircea Geoana apara facultatile pentru prostanaci
Exista trei motive pentru care escrocii universitari de la Spiru Haret se bucura de atata sprijin. Primul sunt banii: facultatea cu pricina aduna de la fraieri circa 80 milioane de euro! O suma uriasa, care e impartita generos si pentru campanii si pentru sinecuri. Facultatile private si de stat (care se comporta exact ca primele) si-au dezvoltat un sofisticat sistem de protectie prin trecerea pe statul de plata a nenumarati politicieni. Unii dintre ei predau doar cu numele la cate 3-4 facultati si desi studentii nu apuca sa-i vada la fata sau habar n-au ce ar putea sa le predea respectivii senatori si deputati, miile de euro pe care ii ridica lunar sunt o veritabila taxa de protectie.
Al doilea motiv e influenta oculta a securistilor. Majoritatea facultatilor private ofera cate un os de ros fostilor securisti si politruci pe care sistemul trebuie sa ii rasplateasca intr-un fel. Aurelian Bondrea a fost sef de cadre pe timpul comunismului, cel care a avut grija ca Elena Ceausescu sa primeasca titluri universitare si academice, iar Mircea Geoana e cel care intrebat despre securisti a raspuns: “nici noi nu stim cati suntem”. Iata, nu putem sti exact cati sunteti, dar aflam mereu cat de influenti sunteti.
In fine, al treilea motiv e solidaritatea instinctiva a imposturii. Sa nu luam cazul lui Vanghelie, cel cu bacalaureat la 33 de ani, pentru ca e prea flagrant. Ci pe cel al lui Mircea Geoana. Incercati sa priviti dincolo de diplomele din CV-ul lui Mirciulica si veti vedea tot un tampitel impins de la spate de tatal general, de nevasta si de soacra. Avem astfel raspunsul de ce Ecaterina Andronescu s-a trezit dintr-o data cu atatia dusmani in momentul in care a atins cancerul care discrediteaza invatamantul romanesc.

evadare.ro
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Marea Resetare
are în vedere toate aspectele vieții omenești

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Sursele globalismului
cărțile și personalitățile, care au contribuit la proiectul noii ordini mondiale

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”.

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Discurs fulminant
al arhiepiscopului Vigano împotriva papei Bergoglio

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Jacques Attali, în 2009:
o pandemie ar permite instaurarea unui guvern mondial

FMI anunță un nou sistem monetar
cum ar putea spulbera banii digitali economiile din bănci

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei

Bogații lumii
mai bogați cu 10 trilioane de $ de la începutul crizei

Omul transformat în marfă
chiar și săracii pot fi sursă de bani în societatea controlului