Criza financiară și revoluțiile arabe, prezise într-un discurs filmat în 2003 al unui imam fundamentalist

Într-o prelegere publică filmată în Australia în 2003, imamul Imran Hosein a reușit să prezică nu doar revoltele populare din 2011, dar și criza financiară declanșată în 2007, precum și o posibilă consecință a războiului din Iraq, încă neînceput, la acea dată. Sună suficient de impresionant, ca să te întrebi cine e Imran Hosein. Pe scurt, omul e nebun de legat, dar e în același timp foarte inteligent, cultivat și un vorbitor carismatic, o combinație explozivă întotdeauna.

Metodologia prin care Imran ajunge la predicțiile sale se bazează pe o interpretare proprie a eshatologiei islamice, care are, ca și în creștinism și iudaism, Ierusalimul ca loc central. De aici încolo, „simpatia” previzibilă pe care orice fundamentalist serios o are pentru evrei îl împinge spre speculații de-a dreptul paranoice. Astfel, nu numai că evreii conduc lumea, dar se pregătesc deja să detroneze Statele Unite din poziția de super-putere mondială, printr-un complot menit să schimbe dolarul, ca monedă de referință, cu o monedă electronică. Momentul declanșator al operațiunii, e de părere Imran, a fost 11 septembrie, căruia imamul îi atașează, previzibil, o teorie a conspirației. În cadrul unui uriaș plan geopolitic, atacul de la 11 Septembrie ar urma să joace rolul atentatului de la Sarajevo și să determine schimbarea raportului de putere pe plan mondial:

„Cei care dețin informații despre aceste atacuri suspicioase, vor face publice la un moment dat informațiile lor pentru a umili și a contribui la căderea Americii.”

Deși a stat vreo zece ani în America și vorbește fluent engleza, Imran Hosein rămâne un radical. Respinge orice compromis făcut cu lumea laică. Atunci când nu cheamă la război sfânt și nu își dorește nimicirea evreilor și creștinilor, imamul propune o alternativă utopic-pastorală: un sat organizat strict după principiile din Coran. Dar despre asta, mai la final.
Discursul are loc (dacă înțeleg bine) cu puțin timp înainte de invazia din Iraq, în care imamul vede o parte a unei strategii de acumulare a capitalului politic.

Cu 5 ani înainte de căderea Lehmann Brothers, a pieței imobiliare și de declanșarea crizei, imamul vorbește despre o apropiată cădere a sistemului monetar bazat pe banii fiduciari (neacoperiți în aur) și despre pierderea poziției de monedă de referință pentru dolar.
Imamul acuză Israelul că pregătește un război de proporții de expansiune teritorială având ca scop dominația mondială (Dacă banii de hârtie se clatină, ce-i drept, și par să-i confirme profețiile, partea cu expansiunea israeliană mi se pare o bazaconie cu totul.)

Deși revoltele populare nu erau la orizont în 2003, Imran Hosein le-a intuit nu doar apariția, dar și mediatizare. Susține că AlJazeera (alintată de fundamentaliștii islamici AlJEWzeera) e parte a operațiunii de manipulare a maselor din lumea arabă.
Știrile cu încărcătură emoțională difuzate de AlJazeera vor crește tensiunea și starea de revoltă în țări care (cel puțin în 2003) păreau stabile, cu consecințe impredictibile pentru Mubarak din Egipt, Fahd Abdallah din Arabia Saudită, Abdallah din Iordania, Sabah în Kuweit. (Până în momentul de față turbulențe s-au petrecut, e drept, dar, cu excepția Egiptului, în alte țări decât cele indicate de imam. A ratat Siria, Tunisia, Bahrein, Algeria, Libia.)

Acuzația că Occidentul a fost implicat în Revoluția Islamică din Iran din 1979 sună, desigur, ca mama tuturor teoriilor conspirației. Singurul care a susținut-o a fost nefericitul șah Reza Pahlavi, deposedat de tron, care spunea despre ayatollahul Khomeini că „dacă îi veți ridica barba, o să vedeți scris acolo Made in Britain”.
Guvernele vizate de revolte, profețește imamul, vor fi tocmai cele pro-americane, iar demonstrațiile de stradă vor fi anti-occidentale și cu larg suport popular. Televiziunile internaționale vor fi folosite pentru a prezenta aceste revolte ca pe un efect de domino și o ridicare a popoarelor arabe.
Părerea că Israelul ar deține armament indisponibil americanilor, cu care ar urma să uimească întreaga omenire și să preia controlul, mi se pare ruptă din basmele SF.
La fel de puțin credibilă mi se pare și predicția că Iranul nu va fi atacat, pentru a încuraja minoritatea șiită din comunitatea musulmană, chiar dacă predicția că șiiții vor lua puterea după căderea lui Saddam (făcută înainte de începerea războiului împotriva lui Saddam) începe să se contureze.

Prelegerea s-a încheiat cu expunerea viziunii islamiste (nu islamice) despre lume și viață. Minute bune de teorie a fundamentalismului și urii, pline de imprecații la adresa celor care vor colabora cu evreii și creștinii, împănate cu citate belicoase din Coran și alte cărți de teologie.
Cei nefamiliarizați cu teologia islamică vor afla cu surprindere că viziunea lor despre sfârșitul vremurilor nu numai că e inspirată din Apocalipsa creștină, dar conține și un pasaj misterios despre a doua venire a lui Hristos. (Teologii musulmani au avut dintotdeauna o misiune grea în a concilia respectivul verset din Coran cu negarea dumnezeirii lui Hristos, fără succes, după părerea mea, dar discuția asta nu face obiectul articolului de față.)
După alte chemări la djihad, Imran Hosein își prezintă și viziunea de societate ideală într-o lume apocaliptică. E, în mod ironic, un fel de kibutz, în care se trăiește din agricultură, fără discriminări rasiale dar și fără bănci, nici măcar cele autointitulate „bănci islamice”, cu dobânzi moderate. Ce mai, utopie în toată legea și prosperitate din vânzarea de roșii bio.
Mai amuzant mi s-a părut felul în care vor rezolva problema energiei: cu ajutorul unui verset din Coran, care îndeamnă la întoarcerea la natură. Așadar, energie solară. Dacă ar fi citat și un verset care îl învață să producă celule fotovoltaice, fără să le cumpere de la „necredincioși”, atunci aș fi fost chiar impresionat.