Colonizarea României continuă în ritm tot mai accelerat
FMI confirmă că 5 milioane de români se află în țările din Vestul Europei temporar sau cu perspectiva de a nu se mai întoarce. Cei care pleacă sunt în floarea vârstei, cu o medie de fix 30 de ani, anul trecut. Rata natalității e sub nivelul de înlocuire, de 2.
Totuși, anul trecut, populația României a crescut pentru prima dată în ultimele trei decenii.
Acestei statistici i se adaugă observația directă: deși există sate pustiite, totuși marile orașe sunt mai aglomerate ca niciodată. Cei 5 milioane lipsă au fost înlocuiți deja și probabil depășiți prin metode discrete, care se văd dar nu sunt recunoscute de statistica oficială. Nu e vorba doar de acordarea de cetățenii basarabenilor, pentru că aceia fie sunt deja la muncă în Vest cu ele, fie au rămas acasă, peste Prut, dar nu sunt aici în număr atât de mare.
E clar că există o mafie a vânzărilor de cetățenii pentru persoane din afara Uniunii Europene, pe lângă valul din Ucraina, cel al refugiaților din alte regiuni și cel al muncitorilor din Asia de Vest și Africa. Ritmul lor de colonizare a țării e subestimat statistic. Oficial, se eliberează 100.000 de permise de rezidență pentru lucru pe an, suplimentate anul acesta de guvern la 140.000. Lipsesc date despre alte scheme, ca vizele pentru studiu, reîntregirea familiei și așa zisele vize de afaceri.
Spre cinstea lor, doar doi parlamentari au arătat preocupare pentru acest subiect adresând măcar interpelări miniștrilor pe subiectul demografiei. (Nici nu ar trebui să fie nevoie să se formuleze întrebări speciale punct cu punct, datele demografice ar trebui să fie publice online pentru toată lumea, actualizate și ușor de consultat.) E vorba de senatoarea Diana Șoșoacă, ex-AUR, actualmente SOS și deputatul de Buzău Nicolae Roman, intrat tot pe lista AUR, actualmente neafiliat.
Răspunsurile la întrebările lor au fost evazive și incomplete. În răspunsul deputatului, penalul Nini Săpunaru răspunde din partea Guvernului că în 2021 s-au acordat doar 6700 de cetățenii, preponderent ucrainenilor. Culmea, pe locul doi se situează Rusia, cu 145.
Răspunsul acordat Dianei Șoșoacă din partea aceluiași e mai detaliat, că și întrebările au fost mai multe. Aflăm că în ultimii doi ani, ucrainenii au intrat și ieșit din țară într-un ritm de aproximativ 3 milioane pe an. Și că s-au acordat peste 140.000 de permise de ședere acestora.
ERATĂ: În prima redactare a articolului am interpretat în mod eronat tabelul anexat ca fiind cetățenii acordate, întrucât singura rubrică făcea referire la cetățenie. În realitate, e vorba de permise de rezidență, nu de cetățenii. Situația cetățeniilor acordate în ultimii zece ani nu a fost comunicată în răspunsul la interpelare. Am modificat restul articolului în consecință.
O și mai interesantă anexă include permisele de rezidență acordate din 2013 încoace. Anul trecut au fost 115.000, în 2021 alte 92.000, în 2020 – 83.000. (Foarte interesant acest an, pentru că a fost anul pandemiei când am fost închiși în casă și circulația ne-a fost restricționată peste graniță timp îndelungat.) În 2019, alte 79.000, în 2018 alte 59.000… și tot așa. Observați traiectoria de creștere abruptă în ultimul deceniu, care începe de la 55.000 în 2013.
Sare în ochi numărul neașteptat de mare de rezidențe acordate turcilor, o invazie de care nu vorbește nimeni. În toți anii, aceștia sunt pe locul 2 în clasament după Moldova, pentru a trece chiar pe primul loc anul trecut. Alt contingent masiv e cel arab – musulman, cu țări ca Siria, Irak, Tunisia, Maroc, În ultimii cinci ani încep să își facă loc în clasament țările furnizoare de muncitori necalificați: Vietnam, Sri Lanka, Bangladesh, India, Nepal.
În total, în doar un deceniu, au fost acordate oficial 722.174 de permise. Adică, o populație cât orașele Cluj, Iași și Brăila împreună. Având în vedere că după 8 ani de ședere sau 5 de la căsătorie, devii eligibil pentru a obține și cetățenia română, e destul de probabil că acesta va fi parcursul celor stabiliți, cum a fost în toate țările Europei.
Deși votul e departe de a fi cel mai important aspect, să punem în context acest număr. La ultimele alegeri, UDMR a avut doar 339.000 de voturi. Deci e ca și cum în ultimul deceniu s-ar fi introdus în țară de două ori echivalentul județelor Covasna, Harghita, Mureș, astfel încât să asigure voturi destul pentru două partide cât UDMR. Doar că, de această dată nu ar fi niște partide maghiare ci ar putea fi partide islamiste sau măcar pe profilul lui Erdogan.
Ca să nu reiau argumentele pentru cei care ar putea repeta o veche întrebare, le recomand articolul mai vechi în care am răspuns cu o listă de motive la faimoasa întrebare progresistă: „De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”.
