Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări
Avertismentul de zilele trecute, privitor la propaganda americană pentru război împotriva Chinei, se confirmă. Nu-mi place să insist pe o temă, așa că rar am simțit să scriu al treilea articol în decurs de 2-3 zile, cu același subiect. Dar e cât se poate de important și constat cu surpriză că subiectul nu e remarcat nicăieri în presă. Ca și cum ar fi niște mesaje prea subtile, pentru a fi decriptate sau n-ar prezenta interes.
După ce presa americană a inclus expresis verbis China pe „Axa Răului”, cititorii New York Post puteau citi astăzi aceste titluri:
„China ar putea testa în secret arme nucleare ușoare”
Deja s-a trecut la arsenalul greu al propagandei. Rețeta Bush pentru Irak și Obama pentru Siria: arme de distrugere în masă!
„După minciunile mortale ale Chinei, privind Coronavirus, de ce mai are încredere Europa în Beijing pe tema 5G?”
Tonul fiind vizibil inflamator și aburii celui de-al treilea război mondial pluting în aer, simt nevoia să fac un pas în spate. Să ne calmăm și să ne gândim care sunt pașii „de manual” în războiul modern. Din experiența ultimelor decenii, aș zice așa:
După părerea mea, ce vedem zilele acestea e destul de încropit, din partea americanilor. Adică sunt adunate acuze din toate zările, parcă ordinul ar fi venit peste noapte. Cred că nu e cazul ca într-un conflict cu China să se meargă atât de departe, ca în lista de mai sus. Al doilea titlu citat, cam indică ce miză are America în această campanie.
Impresia mea e că America a demarat o campanie cu bătaie foarte lungă. Scopul e multiplu, dar nu neapărat militar. În primul rând, se caută un țap ispășitor pentru publicul intern, pentru dezastrul economic. La 17 milioane de șomeri noi într-o lună trebuie să le spui ceva. Și li se livrează o poveste de Hollywood. Omul rău nu mai e teroristul cu barbă, e doctorul virusolog cu ochi migdalați. Prin acest atac imagologic, SUA încearcă să izoleze China și să o treacă din etapa războiului tarifar, în etapa sancțiunilor economice. De tipul celor impuse în Venezuela, Iran, Siria, Irak.
Miza ne e comunicată explicit: ralierea celorlalte țări din emisfera vestică la acest război al sancțiunilor. Să ne amintim: Iranul, SUA și Uniunea Europeană au semnat un acord tripartid în perioada Obama. Peste noapte, Trump a rupt acel acord și a anunțat sancțiuni și mai mari, fără să ofere vreo dovadă. Europa nu avea niciun motiv să încheie înțelegerea. Dar când s-a trecut la amenințări cu represalii majore pentru orice bancă implicată în tranzacții cu Iranul, Europa s-a retras sfioasă.
Când Apple a pierdut întrecerea pentru 5G cu Huawei, Statele Unite și-au chemat sateliții și le-au cerut să boicoteze firma respectivă. Pretextul era că spionează – o acuzație neprobată și penibilă. Toți spionează, că sunt ruși, chinezi, americani. Dacă au posibilitatea, o fac. România s-a conformat prompt, primind o șapcă de retard pentru președinte. Alte țări au spus că se mai gândesc. Marea Britanie a mers înainte cu Huawei.
Așa indisciplină nu s-ar mai tolera, dacă SUA ar putea „demonstra” că rivala lor e un stat agresor, care a infectat toată planeta cu un virus creat în laboratorul din Wuhan. Cam asta e narațiunea sugerată, fără dovezi, deocamdată. Din momentul în care și-ar impune această versiune, America ar pretinde oricărei țări să aleagă: ori, ori. Contracte, cum e cel pentru reactoarele de la Cernavodă – oricum lăsat baltă la ordin – ar deveni imposibile. Și restul lagărului vestic li s-ar alătura, spășite, ca pe vremea războiului rece.
Cea mai palpabilă miză pare sabotarea OBOR, ambițiosul plan („o centură, un drum”) – prin care China promite investiții uriașe în infrastructură pe mai multe continente. Dacă America poate să scoată măcar o parte din țări de pe acest nou „drum al mătăsii” – și-a atins un obiectiv major.
Deși ieri remarcam că au fost scoși la înaintare și vasalii – taiwanezii cu agitații navale și aeriene, iar englezii cu rapoarte ale serviciilor secrete – înclin să cred că americanii se vor limita la ceva de tipul „războiului rece”. O situație comodă, îndelungată, care le-a oferit mare control asupra unei mari părți din lume. Sfera de acum ar fi mult lărgită deja.
Dar, să vedem ce mesaje transmit zilele astea. Încep cu aripa radicală a presei de dreapta.
Evo Morales (Bolivia), despre coronavirus: „China a câștigat al treilea război mondial”
Ce metodă mai bună să impulsionezi „patriotul” american pentru un război, decât arătându-i că „dușmanii țării” deja se proclamă învingători?
„Raport: China pregătește o lege, care le interzice jucătorilor să comunice cu străinii pe chat”
Când te apuci de propagandă, trebuie să țintești toate zonele vieții. O să vedem și desene Disney și caricaturi, cât de curând. Dar jocurile nu sunt „joacă” pentru americani: e o industrie mai mare decât filmul. Mulți americani trăiesc o parte din viață în realitatea asta paralelă, ca un fel de drog. Titlul e exemplu de diabolizare la limita absurdului.
„Albright: China chiar poartă responsabilitatea și trebuie să-i presăm”
Știi că e groasă, când e scoasă de la naftalină Madeline Albright, nașa Yugoslaviei și a Irakului. Cea cu declarația că pentru democrație „a meritat” să moară milionul de irakieni.
Observați și că afirmațiile din partea unor vedete se substituie dovezilor propriu-zise.
„Un ziar britanic a oprit în sfârșit de la publicare propaganda Partidului Comunist Chinez”
Poziția „dușmanului” e mereu propagandă. Iar cenzura, o măsură justă. Mă îndoiesc că imaginea din articol era ce urma să publice ziarul englezesc. Dar așa dă de înțeles colajul.
„Nolte: Bloomberg News, prinși pe înregistrare când ordonă reporterilor să păstreze accesul la „naziștii chinezi”
Articolul e o aiureală completă, dar titlul e năucitor. Știi că treaba e serioasă când se apelează la arsenalul greu: NAZIȘTII. La câțiva centimetri în pagină, lângă poza cu Mao. Or fi mulți naziști în China!?
Vin și sateliții cu ce pot:
Ministrul de Externe nigerian: Rasismul chinezilor e inacceptabil și îngrijorător
Și de la un satelit mai mare (apropo, „partenerul strategic” din Carpați încă n-a sărit cu niciun atac?):
„Conservatori de rang înalt acuză interesele chinezești că exploatează criza coronavirus, pentru a domina firmele britanice de tehnologie”
Ce-mi place asta cu capitalismul, competiția, investițiile străine…. când e întoarsă pe dos și devine dovadă de agresiune și intenții malefice.
Și ca să nu mai fie dubii, că e o campanie (măcar de presă, dacă nu de stat), suntem invitați și să vedem noua reclamă, intitulată „Faceți China să plătească!”.
Ziar serios, de politică externă, totuși „îngrijorat”:
„China vânează chilipiruri și securitatea Vestului e în pericol.
Beijingul ar putea folosi criza indusă de coronavirus, pentru a porni la cumpărături. Statele Unite și guvernele europene trebuie să restricționeze cumpărarea de companii în dificultate, din sectoarele sensibile”
Mai explicit de atât nu se putea – scris ca pentru proștii din Europa de Est, să înțeleagă ce au de pus în practică. Trecem la televiziuni:
Să observăm că propaganda e foarte atent segmentată pe publicuri țintă pentru cele două televiziuni majore de știri. La CNN, se pune accent pe consecințele economice ale „faptelor” chinezilor și pe rasismul lor. Pentru publicul democrat, rasismul e păcatul suprem – atât pentru publicul de culoare, cât și pentru progresiștii albi. E ceva, care pur și simplu inflamează.
„Bursele mondiale bat în retragere, după ce China a tăiat o dobândă de referință cheie. Petrolul se scufundă sub 20$”
Avem destul de explicit vinovatul pentru căderea bursei în America și șomajul din țară.
Se umblă la simbolurile naționale:
„McDonald’s China își cere scuze pentru neprimirea negrilor în magazin”
„Piețele de animale din China nu sunt ce cred unii”
Iar povestea cu liliecii și virusul. Diabolizare pe bază de stereotipuri culturale.
„Campania trollilor chinezi pe Twitter arată o deconectare periculoasă față de restul lumii”
Din nou chinezii iau locul rușilor în povestea cu trolii și hackerii. Și, la fel ca în denunțarea drept propagandă a surselor chinezești oficiale, și ce scriu particularii pare „fără noimă”, rupt de realitate.
Dar cel mai mult mi-a plăcut asta. CNN se folosește de imaginea pe care i-a creat-o lui Trump, de rău absolut, pentru a juca o scenetă de tip „polițist rău, polițist bun” cu Fox. La CNN, Trump e acuzat că nu e destul de dur cu China. De unde până acum era făcut „rasist” și dacă atingea cu o vorbă vecinul mexican. Telespectatorul e târât în contextul mental: al lui „Trump e rău, pentru că e prea moale cu China”. De ce trebuie să fii agresiv cu China sau ce a provocat criza economică, e șters din memoria colectivă. Suspansul emoțional se mută către cine va reuși să fie suficient de rău cu China de acum înainte.
Titlul dezvăluie: „Trump a lăudat răspunsul Chinei la pandemie în declarații mai vechi”
(Ce nenorocit! suntem îndemnați să spunem.)
La specialiștii campaniilor militariste, unghiul e cu totul altul. Accentul cade pe „infama” Organizație Mondială a Sănătății. Aici Trump e lăudat că se războiește cu această organizație, controlată din umbră de chinezi. Naționalistul, care luptă cu hidra globalistă, chipurile.
„Pretențiile Chinei că nu are infecții de coronavirus în armată sunt baliverne, încercare de intimidare a rivalilor, spun experții”
Și o smetie pentru televiziunea rivală:
„CNN își actualizează un articol, după ce a fost acuzată că publică „propagandă chinezească”
Titlul invocat spune:
„Marina chineză ține sub control coronavirus și misiunea portavionului o dovedește, susține un raport”
„China știa de severitatea COVID-19, dar a întârziat un răspuns critic, arată noi dovezi”
„Documente de uz intern, obținute de Associated Press arată că Guvernul Chinei a tăcut, deși știa că epidemia se va răspândi”
„Secretarul Apărării, Esper, acuză China pentru că ascunde date în continuare despre coronavirus”
Observați că acuzațiile vin din zone ale Armatei și diplomației, în general, mai puțin din cea medicală.
Vă repet ce v-am mai spus: cei care v-au mințit lunile acestea, cu privire la guturaiul Coronavirus, vă vor minți cât de curând și pe teme militare, încercând să vă isterizeze pentru un război, cum au încercat și când ne-au închis în case de frica gripei.
Victor Grigore
