evadare.ro

Certificatele de imunitate, un pas spre moneda electronică?

Câteva dintre afirmațiile făcute de Bill Gates, într-un interviu pentru Ted, au stârnit ceva vâlvă și par să alimenteze niște teorii ale conspirației. Acest articol a disecat interviul și a scos mai multe citate alarmante. Punctul culminant ar fi acesta:

„În cele din urmă, va trebui să avem niște certificate pentru persoanele vindecate sau vaccinate. Pentru că , din păcate, vor fi țări care nu vor ține situația sub control, și nu o să vrei ca oamenii să se miște de colo-colo pe glob. Nu vrei nici să blochezi complet posibilitatea ca oamenii să se ducă și să se întoarcă dintr-un loc în altul. Deci în cele din urmă va fi această dovadă digitală de imunitate, care va facilita redeschiderea globală. (secvența video)

Normal că gândul mi-a sărit la Cartea Apocalipsei (13:17)

„Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei.”

Alte câteva detalii, care mi-au dat de gândit:

În 2017, Facebook dezvăluie că lucrează la proiectul unei monede virtuale, denumit Libra. Pe parcurs, se alătură și Visa, Mastercard, mari banci. Urma să fie ceva pe tehnologie block-chain, ca Bitcoin, dar controlat de o asociație de investitori, deci centralizat, nu descentralizat.

În octombrie 2019, se retrag din proiectul Libra: Mastercard, Visa, PayPal, eBay și alții mai mici.

În martie 2020: Bill Gates și Mastercard se alătură Wellcome Trust, cu donații de 125 de milioane de dolari, pentru cercetarea în domeniul Covid-19.

Cu doar câteva zile înainte, Bill Gates anunțase că se retrage complet din conducerea Microsoft, unde nu mai are decât un mic pachet de acțiuni. Din funcția de director general, se retrăsese în 2000.

Wellcome Trust e un gigant, cu buget de 26 miliarde de dolari, al patrulea ONG caritabil din lume. Specializarea sa e în domeniul medical. În 1990 a fost co-finanțator al proiectului genomului uman. Fondurile se mișcă înspre și uneori dinspre industria farmaceutico-medicală, pentru proiecte de cercetare avansată.

În 2016, Wellcome Trust anunța

„E nevoie de 3 miliarde de lire sterline pe an, pentru a ne pregăti să luptăm cu viitoarele pandemii”.

În același comunicat, e pomenit parteneriatul cu fundația “Bill și Melinda Gates”, dar și cu Fundația Rockefeller, o preferată a amatorilor de conspirații.

În ianuarie 2019, la Davos, Fundația Rockefeller și Mastercard anunțau că pun împreună 50 de milioane de dolari pentru un proiect de cercetare privind impactul datelor în viața socială.

Subiectul „big data”, al folosirii unor volume imense de informație, eventual cu ajutorul inteligenței artificiale, e unul vast. Și ajunge în sfere de etică, atunci când promite să fie o formă de inginerie socială. În 1969, pe când computerele erau mai rudimentare decât un telefon ieftin de azi, Marshall McLuhan constata:

„Deja este fezabil tehnologic să folosești computerul pentru a programa societățile în moduri benefice.”

Citat de același articol din Technology Review, Alex Pentland, director la MIT (cea mai prestigioasă universitate tehnologică din lume) notează că volumul mare de date, disponibile pe cale informatică, va permite stabilirea „unei explicații matematice a reacțiilor societății”. Singurul impediment ar mai fi că științele sociale se bazau pe sondaje de opinie și amintiri incomplete. Dar asta se poate schimba.

Într-un experiment făcut de echipa lui Pentland, în cadrul unei bănci, angajații au fost dotați cu „ecusoane sociometrice”, pe care le purtau atârnate de gât, ca pe o legitimație. Ecusoanele erau dotate cu microfon, senzori de localizare și de mișcare. Ele monitorizau nu doar unde mergeau angajații, dar și tonul vocii și limbajul non-verbal al corpului. Softul putea ghici niveluri ale emotivității și felul cum angajații interacționau cu clienții și în pauzele de cafea, în încercarea de a le crește productivitatea.

Dar aceasta e doar o etapă preliminară, de culegere de date. Ambițiile savantului de la MIT merg mult mai departe. El e convins că tehnologia poate fi folosită pentru a influența comportamentele sociale, prin interacțiunile cu ceilalți. Idealul său este o formă de planificare socială, care să transceandă categoriile largi, de tipul claselor sociale, pentru a fi individualizată. Acest tip de inginerie socială ar urma să înlocuiască modalitățile „amatoristice” de conducere ale politicienilor, cu abilitățile „științifice” ale unor tehnocrați.

Alt experiment social, care îngrijorează, este cel pus deja în practică în China: sistemul de credit social. Chinezii au sărit peste etapa plății cu cardul, sărind de la plata cu bani gheață, direct la plata cu telefonul, care e folosită pe scară largă. Liderul de piață e acolo Tencent, care deține și cea mai populară rețea de socializare (Wechat). Locul doi e Alinet, care deține cel mai mare magazin online (Alibaba). Ar fi ca și cum Mastercard și Visa ar fi deținute de Facebook și Amazon. Deci volumele de informație pe care aceste firme le au despre chinezi sunt uriașe: știu ce prieteni au, cu cine vorbesc, ce își cumpără de la piață sau de pe internet. Recunoașterea facială e folosită atât pentru poze, cât și de camerele de supraveghere de pe stradă. Deci cineva, care trece pe roșu ca pieton, poate primi amenda câteva zile mai târziu direct pe telefon. Și dacă o face în mod frecvent, „punctajul lui social” scade, încât anumite activități îi vor fi interzise. Deocamdată online, mai târziu și în viața reală.

Opinia mea e că deocamdată nu sunt suficiente dovezi, ca să putem afirma că există un plan, care să implice firmele de plăți sau bănci, într-o conspirație, care să folosească acum pretextul certificatelor de sănătate pentru coronavirus, ca să instituie restricții de mișcare. Sau pentru a le integra cu modalități de plată. Poate Bill Gates, Fundația Rockefeller și Mastercard vor doar să facă o faptă bună și au donat niște bani, ca să ajute omenirea. Nu pot să afirm altceva deocamdată. Și poate afirmația din interviu (legată de acel certificat) a fost doar o idee spontană, fără niciun plan anterior.

Dar, într-un viitor oarecare, consider că tentația de a folosi uriașul volum de informație, pe care îl au firmele de IT împreună cu serviciile secrete, va fi prea mare să i se reziste. E o putere prea mare acolo, să nu fie o competiție între țări și corporații, pentru folosirea ei. Și tot cândva în viitor, ispita de a avea controlul asupra banilor, într-o formă, care să îi facă pe utilizatori total dependenți de emitenți și cu posibilitatea de a crea bogăția „din taste”, iarăși va fi irezistibilă. Concluzia mea e că probabil nu acum, dar în viitor, da.

evadare.ro
April 5th, 2020
Mai multe despre: Politica

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.