Cercetătorii care îi contrazic pe alarmiștii Covid. Ce susțin ei și cât de reputați sunt
Înainte ca site-ul să fie cenzurat de Ministerul Adevărului, să precizez din capul locului câte ceva despre acești cercetători:
- niciunul dintre ei nu e „negaționist” – în sensul că nu neagă existența virusului, nu neagă că se moare de gripa cauzată de Covid-19;
- niciunul dintre ei nu e „anti-vaccinist” – în sensul că sunt medici, care au folosit vaccinuri, încurajează cercetarea în materie, dar subliniază importanța testării serioase a efectelor acestora, în studii clinice corect conduse;
- niciunul din ei (și eu cu atât mai puțin) – nu îndeamnă publicul la nerespectarea precauțiilor privind răspândirea bolilor, nu îndeamnă la nerespectarea legii sau la ignorarea acestei pandemii;
- niciunul din ei nu susține vreo teorie a conspirației, prin care acuză o persoană sau un grup că a inventat criza;
- niciunul din ei nu susține vreo conexiune între coronavirus și montarea antenelor 5G;
- niciunul dintre ei nu induce panică în rândul populației;
- niciunul din ei nu propune metode alternative de tratament, leacuri băbești sau formule magice, care ar putea apăra de virus;
- în general, obiecțiile lor privesc metodologiile științifice folosite de alți cercetători din domeniul lor, pentru a face predicții privind pericolele epidemiei;
- în general, ei subliniază efectele adverse ale panicii și contestă măsurile administrative luate de oamenii politici, în baza indicațiilor altor savanți.
Zilele acestea ni se repetă obsesiv să ascultăm doar de experți, să avem încredere în știință. Dar doar de anumiți experți, recomandați de oamenii politici. Așadar, audiatur et altera pars:
Sucharit Bhakdi
Profesor emerit la Universitatea Johannes Gutenberg, din Mainz, Germania. A fost 20 de ani director al Institutului de Microbiologie și Igienă din Mainz. Născut la Washington, fiul unui diplomat tailandez. A absolvit medicina la Bonn. Bursier al Institutului Max Planck de Imunobiologie din Freiburg.
- că nu se face diferența între cei care au murit ca purtători de coronavirus și cei care au murit în primul rând din cauza coronavirus;
- „măsurile guvernamentale sunt grotești, absurde și foarte periculoase”;
- măsurile scurtează speranța de viață a multor altora;
John Ioanidis
Profesor la Universitatea Stanford, California. Absolvent de Harvard și al Facultății de Medicină din Atena. Specializat pe meta-cercetare științifică, analiza metodologiei studiilor în domeniul cercetării. Contribuții în epidemiologie și cercetarea clinică.
Am prezentat ce susține, într-un articol separat:
- mortalitatea coronavirus se situează în zonele tipice ale unei gripe sezoniere
- mortalitatea e sub 0,5% pentru persoanele sub 65 de ani
- riscurile pentru acest segment (activ) de populație sunt similare cu ale conducerii unui automobil până la serviciu și înapoi zi de zi.
Wolfgang Wodarg
A studiat medicina la Berlin și Hamburg, unde a luat și doctoratul cu o teză despre boli psihiatrice. A fost președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. E lector al Universității din Flensburg, localitate unde a condus și departamentul de Sănătate Publică al Primăriei.
- că SARS-CoV-2 e doar una din tulpinile virale, care de obicei trec neobservate în epidemiile sezoniere de gripă;
- susține că savanții, care îndeamnă politicienii să ia măsuri fără precedent ar trebui să facă dovada că acest virus e mai periculos decât alți viruși din anii trecuți;
Joel Kettner
Doctor, absolvent al Universității din Manitoba, Canada. A lucrat doi ani în medicina de urgență. Masterat în Știința Epidemiologiei la Școala de Igienă și Boli Tropicale din Londra. A fost Medic Șef al Provinciei Manitoba. Profesor asociat la Facultatea de Medicină din Manitoba.
- „N-am mai văzut așa ceva vreodată! Nu mă refer la pandemie. În cariera mea, am văzut 30 de pandemii, una în fiecare an. Se numește gripă. Și mai sunt și alte boli respiratorii cauzate de viruși, pe care nu îi identificăm întotdeauna. Dar această reacție n-am mai văzut-o niciodată și încerc să înțeleg de ce se întâmplă.”
Sunetra Gupta
Absolventă a Universității Princeton, Statele Unite. Doctorat la Imperial College, Londra. Profesor de Epidemiologie Teoretică în departamentul Zoologie al Universității Oxford. Membră a Consiliului Consultativ European al Editurii Universității Princeton. Distinsă cu Medalia Științifică de Royal Society, pentru cercetarea sa științifică.
- a coordonat echipa de la Oxford, care a realizat alt model explicativ al răspândirii epidemiei. Acest model îl contrazice pe cel alarmist, făcut de Imperial College, în baza căruia s-a decis instituirea carantinei în Marea Britanie.;
- modelul său susține că țara ar fi atins deja imunitate de turmă în două luni, fără blocarea activității.
Yoram Lass
Doctorat în medicină la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Lector și decan al Universității de Medicină din Tel Aviv. Fost Director General în Ministerul Sănătății din Israel. Membru în Knesset, fost șef al Comisiei Medicale.
- că măsurile de carantină nu se justifică;
- Italia era faimoasă pentru decesele din motive respiratorii, de 3 ori mai multe decât orice altă țară europeană;
- „un virus nu se poate opri prin decret guvernamental, măsura e o nebunie. Ce oprește virusul e imunitatea naturală.”
Pietro Vernazza
Doctor elvețian, specializat în Boli Infecțioase la Spitalul Cantonal din Saint Gallen. Profesor de Politici Publice. A studiat efectele unui vaccin împotriva Salmonella. Autor a 240 de studii și articole de cercetare științifică.
- nu e împotriva tuturor măsurilor de oprire a activității, despre care consideră că au contribuit la limitarea epidemiei, dar sfătuiește ca acestea să țină cont de noile date științifice;
- „dacă închidem școlile, împiedicăm copiii să devină imuni în timp scurt”;
- sunt puține dovezi științifice pentru beneficiile purtării măștii de către oamenii sănătoși. E posibil un mic beneficiu;
- măsurile nu au în vedere un cost-beneficiu rațional;
- aș fi ales o strategie, prin care să îi protejăm pe cei vulnerabili și să lăsăm restul populației să își construiască imunitatea, cum a făcut Suedia”
Karin Molling
Cercetătoare germană, specializată în studierea retrovirușilor, în special a HIV. Profesor titular și director al Institutului de Virusologie Medicală al Universității din Zurich. A predat la Institutul Max Planck pentru Genetică Moleculară din Berlin. Diplomă în fizică nucleară a Facultății Kiel. A studiat medicina la Universitatea Berkeley, California. Recunoscută pentru descoperiri în cercetarea virusologică. Descoperirile sale asupra ADN-ului au condus la un posibil vaccin pentru HIV, pentru care a condus teste clinice.
- „carantina generalizată a fost o eroare oribilă”;
- acest gen de epidemie a mai avut loc și acum doi ani, fiind mediatizată ca gripă;
- ți se spune în fiecare dimineață câți au murit de SARS-COV-2, dar nu ți se spune câți au gripă de astă iarnă și câți mor din cauza asta;
- n-ar trebui să se ia măsuri împotriva tinerilor, care fac petreceri și se infectează, pentru că își construiesc imunitatea; tinerii rezistă mult mai bine la acest virus;
- ultravioletele ucid virușii, plimbările în aer liber le fac bine și bătrânilor;
Anders Tegnell
A coordonat efortul Suediei împotriva epidemiei de gripă porcină în 2009 și epidemiei de coronavirus din 2020. Angajat al Institutului de Boli Transmisibile. Epidemiolog de stat din 2013 la Ministerul Sănătății din Suedia. Licențiat al Universității din Lund, a tratat primul pacient suedez bolnav de Ebola. A condus programe de vaccinare în Republica Laos, Ebola și Zair. A fost expert angajat de Comisia Europeană, în programe continentale împotriva volilor virale.
- bătrânii și persoanele cu alte boli existente ar trebui izolate pe cât posibil;
- bătrânii nu ar trebui să fie vizitați de copii, ar trebui să evite transportul în comun și chiar supermarketurile;
- oricine are simptome cât de mici, inclusiv tușit, ar trebui să stea acasă;
- dacă urmezi aceste reguli, nu ai nevoie de alte măsuri la nivel național.
Michael Leivtt
Laureat Nobel pentru Chimie în 2013. Profesor de biologie structurală la Universitatea Stanford din 1987. A studiat matematicile aplicate la Universitatea din Pretoria. A absolvit King’s College din Londra. A studiat la Cambridge, unde a obținut și doctoratul în biologie computațională. Tot la Cambridge a lucrat la Laboratorul de Biologie Moleculară, unde a creat un program informatic pentru studierea moleculelor. Unul din primii cercetători, care au efectuat simulări dinamice pe ADN și proteine, dezvoltând printre primele softuri în acest sens. Reputat pentru dezvoltarea unor metode de predicție a structurilor macromoleculare.
- „Nu cred cifrele care se vehiculează despre pacienții din Israel. Nu pentru că ar fi inventate, ci pentru că definițiile se schimbă tot timpul și e greu să faci evaluări așa. E multă panică nejustifcată în Israel. Totul e politică, nu matematică”.
- „trebuie să controlăm panica, o să fie bine”;
Pablo Goldschmidt
Virusolog specializat în boli tropicale. Profesor de Farmacologie Moleculară la Universitatea Pierre et Marie Curie din Paris. Absolvent al Facultății de Farmacie și Biochimie a Universității din Buenos Aires și al Facultății de Medicină a Pitie Selpetriere, Paris.
- planeta e victima unui nou fenomen sociologic: hărțuirea științifico-mediatică, declanșată de experți, care se bazează doar pe diagnostice ale analizelor moleculare de laborator. Comunicate emise din China și de la Geneva (OMS) sunt multiplicate, fără a fi confruntate critic și fără a sublinia că virușii corona au infectat mereu oamenii și mereu au cauzat diaree sau ceea ce oamenii numesc gripa comună, banala răceală;
- predicții absurde sunt extrapolate, cum s-a întâmplat și cu virusul gripal H1N1 în 2009;
- nu există nicio dovadă că virusul corona din 2019 e mai letal decât adenovirușii, virușii gripali sau rinovirușii responsabili de gripa comună;
Frank Ulrich Montgomery
Ales în unanimitate președinte al Consiliului Director al Asociației Medicale Mondiale. Șef al Consiliului Federal al uniunii Marburger Bund. A studiat medicina la Hamburg și Sydeny, unde a luat și doctoratul. Membru în comitetul de supraveghere al Comisiei Germane de Asigurări Medicale. A fost medic șef al clinicii Universitate din Hamburg. Premiat de Senatul Hanseatic din Hamburg pentru contribuțiile în slujba sănătății publice.
- nu sunt un fan al carantinei generalizate; ar trebui spus cât timp va dura, pentru că virusul va fi cu noi multă vreme;
Eran Bendavid
Profesor la Universitatea Stanford, California. Absolvent al Facultății de Medicină la Harvard. Fost doctor la Spitalul Universității din Pennsylvania.
- rata mortalității se calculează raportat la toți cei infectați, nu la cei depistați pozitiv;
- acest din urmă indicator e înșelător, pentru că testarea se face cu o selecție subiectivă. Alegerea aceasta (de a testa dintre cei cu probabilitate mare de a fi purtători, n.m.) poate face diferența între o epidemie care omoară 20.000 și alta care omoară un milion;
- o carantină generalizată s-ar putea să nu fie alegerea bună în raport cu prețul economic și de sănătate fizică și mentală asupra populației; aceste costuri ar trebui să fie evaluate empiric cât mai curând;
Richard Schabas
Fost medic șef al provinciei Ontario, Canada, când a participat la lupta cu epidemia de H1N1. Fost doctor la Campbellford Memorial Hospital. A condus York Central Hospital. A condus departamentul de sănătate la spitalul Hastings Prince Edward.
- judecând strict după cifre, coronavirus nu ar trebui să fie o criză majoră de sănătate publică;
- există mult mai multe cazuri, decât cele anunțate, pentru că multe nu au simptome;
- nu propovăduiesc delăsarea. Această boală nu va dispărea prea curând; ar trebui să ne așteptăm la mai multe cazuri și izbucniri locale. Covid-19 are încă potențialul de a deveni o problemă majoră de sănătate, cu o povară comparabilă cu a gripei. Trebuie să fim vigilenți în supraveghere;
- carantina e o metodă de Evul Mediu;
- păstrați-vă măștile pentru când jefuiți bănci; (nota mea: să nu înțeleagă vreun cap pătrat de la Cenzură că instig să jefuiască lumea băncile. E o glumă, savanții pot avea și umor, stimați cenzori.)
Hendrik Streeck
Cercetător german în domeniul HIV. Profesor și director al Institutului de Virologie al Universității din Bonn. A studiat medicina la Universitatea Charite din Berlin. Studii post-doctorale la Institutul Ragon al Spitalului General din Massachusetts și la Școala de Medicină de la Harvard.
- noul patogen e mai puțin periculos decât SARS-1; diferența e că se înmulțește în gât și se răspândește astfel mai repede; precedentul era mai periculos pentru că se multiplica în plămâni;
David Katz
Fost director al Centrului Yale de Cercetare și Prevenție din cadrul Griffin Hospital, Derby, Connecticut. Instructor clinic în medicină la Școala de Medicină din Yale, pe care a și absolvit-o.
- imunitatea apare când sistemul nostru imunitar a dezvoltat anticorpi împotriva unui microb, fie pe cale naturală, fie în urma unui vaccin. Răspunsul sistemului imunitar e atât de robust atunci încât microbul invadator e eradicat înainte ca simptomele să apară.
- important că acest răspuns imunitar robust previne și transmiterea. Dacă un patogen nu poate să-și găsească adăpost în corpul nostru, nu vom mai fi vectori de transmitere către o altă gazdă potențială, indiferent dacă acea nouă gazdă e sau nu imună
- când suntem destui cei care reprezentăm asemenea „fundături” pentru viruși, răspândirea e încetinită și în cele din urmă, oprită.
- sunt profund îngrijorat de acest blocaj complet al vieții sociale și de efectele lui asupra sănătății publice, asupra societății și economiei
Michael Osterholm
Epidemiolog american, cu funcții în Departamentul de Sănătate din Minesota. Șef al Departamentului de Boli Acute și Epidemiologie. A studiat bolile care se pot preveni cu ajutorul vaccinurilor la copii. Consilier la Departamentul de Sănătate și Servicii Umane. Director la Centrul pentru Controlul Transmiterii Bolilor în 2002. Consilier de stat în domeniul Biosecurității. Membru în consiliul editorial a nouă reviste medicale. Consultant pentru alte 24 de ziare. Consultat în mod frecvent de Organizația Mondială a Sănătății și de Ministerul Apărării din Statele Unite
- critică generalizarea carantinei;
- consideră cea mai bună soluție protejarea categoriilor vulnerabile, lăsând categoriile mai puțin supuse riscurilor să lucreze;
- capacitățile medicale ar trebui sportie cât de grabnic posibil;
- s-ar obține imunitate de turmă fără a distruge baza economică a vieții noastre de zi cu zi.
Yanis Roussel
Masterat la Universitatea din Nantes. Doctorat în Cercetare Clinică și Sănătate Publică
- problema e exagerată, având în vedere că 2,6 milioane de oameni mor de boli respiratorii an de an;
Tom Jefferson
Epidemiolog britanic. A fost angajat de guvernele din Marea Britania și Australia să actualizeze cercetarea sistematică despre substanța activă din Tamiflu. A purtat o bătălie științifică cu Roche, firma producătoare a medicamentului în privința efectelor sale asupra gripei.
- se prezintă gripa ca o epidemie de ciumă, pentru care există interese comerciale; remarcați diferența: gripa provocată de virusul A sau B, pentru care există vaccinuri patentate și medicamente, nu bolile gripale, pentru care ar trebui să ne spălăm pe mâini tot timpul anului, nu doar acum.
Mai multe detalii despre acești experți, în acest articol și în acesta, care au sintetizat listele foarte utile, pe care le-am folosit.
Întrebarea e: de ce nu sunt bune studiile acestor savanți și părerea lor e considerată lipsită de interes pentru public? Sunt cei care îi etichetează „conspiraționiști” sau „covidioți” pe alții pe internet, mai calificați decât cei de mai sus?
