A fost schimbarea demografiei României parte a unei strategii de război hibrid?

8 milioane de români ar fi plecat din țară. Cifra mi se pare exagerată, dar o dă un membru al guvernului, conducătorul Departamentului Românilor de Pretutindeni, care e de părere că recensământul în curs va depăși estimarea curentă de 5,7 milioane.

O asemenea cifră e anterioară unei posibile extinderi a războiului pe teritoriul nostru, dacă mai continuăm să ne băgăm în seamă ca furnizori de arme către una din părțile beligerante, la directivele comisarilor externi. Alt aspect nerostit e că s-or fi golit unele sate, dar orașele sunt mai aglomerate ca niciodată, deci logic e că acei 8 milioane au locurile ocupate discret de alții. Din care sunt mai vizibili pe stradă doar cei cu aspect sau port exotic.

Cifra mi-a amintit instantaneu de un pasaj dintr-un raport întocmit de Rand Corporation, atenție, în 2019 (semnalat de Dan Diaconu). Pentru cine nu știe, Rand Corporation nu e o bagatelă, ci e o extensie a statului american profund, care a consiliat Pentagonul în mai multe războaie. Raportul în cauză enumeră măsurile pe care SUA ar trebui să le ia pentru a destabiliza Rusia folosind Ucraina ca levier.

Lista e foarte detaliată, cu trei ani înainte de invazia ordonată de Vladimir Putin, și fiecare punct conține indicații pragmatice despre riscuri, costuri și răul pe care l-ar putea face Rusiei, dacă ar fi încercate ca variante de război neconvențional și nedeclarat. Sfatul, care mi-a atras atenția suna fix așa:

„Încurajarea emigrării din Rusia a muncitorilor calificați și a tinerilor bine educați are puține riscuri și costuri, ar fi benefică SUA și țărilor destinatare, ar răni Rusia, dar efectele s-ar vedea greu doar pe termen lung. Această variantă are puține șanse să epuizeze Rusia.”

Și mi-am pus imediat întrebarea: oare a făcut cineva un plan similar și pentru România încă din anii 90? Poate chiar înainte de 89, ca metodă de luptă neconvențională cu regimul lui Nicolae Ceaușescu. Măcar înainte de 2007, de aderarea la UE și deschiderea granițelor, trebuie să fi făcut cineva simulări de natură demografică. Nu între politicienii români, care ardeau să semneze orice în tratatul de aderare, ci în țările mai așezate. Altfel spus: a fost depopularea României o parte dintr-un război hibrid similar, meticulos planificat? Și este repopularea ei la fel de strategic gândită? În așa măsură încât niciun partid politic existent știe că nu are voie să se atingă de acest tabu al stopării colonizării României. (Inclusiv AUR, care prin președintele George Simion a promis oferirea a 800.000 de cetățenii românești pentru actuali cetățeni ai statului Israel.)

Strategia concepută de Rand Corporation mi-a amintit, de asemenea și de planul Morgenthau de destabilizarea a Germaniei din 1944, înainte de încheierea războiului în Europa. Cel care l-a propus, Harry Morgenthau, era eminența cenușie în materie de economie a președintelui Roosevelt, cel care i-a sugerat inclusiv confiscarea aurului de la populație și a participat decisiv la crearea sistemului financiar mondial de la Bretton Woods, cu actualul statut al dolarului. Implicarea sentimentală a lui Morgenthau, e de înțeles, fiind dintr-o familie evreiască originară din Germania.

Planul Morgenthau a fost primul care a venit cu ideea ruperii Germaniei în două state după război. Strategia mai recomanda demilitarizarea și dezindustrializarea, pierderi teritoriale și plata unor despăgubiri. Un pasaj sună foarte similar cu cel din raportul Rand contra Rusiei, dar și cu desfășurarea tranziției din anii 90-2.000, cu așa zisa privatizare:

„Într-o perioadă scurtă, dacă e posibil nu mai mult de 6 luni după încetarea ostilităților, toate fabricile industriale și echipamentul nedistrus de război va fi ori complet dezasamblat și scos din regiune (Ruhr) ori complet distrus. Toate echipamentele vor fi scoase din mine și minele vor fi total distruse.

Se anticipează că demantelarea zonei se va realiza prin 3 strategii:

Forțele armate vor distruge toate fabricile și echipamentele, care nu pot fi transportate, imediat ce intră în zonă.

Externalizarea fabricilor și echipamentului de membrele Națiunilor Unite, ca restituții și reparații.

Toate uzinele și echipamentele nedistruse în, să spunem 6 luni, vor fi complet distruse sau transformate în fier vechi și alocate Națiunilor Unite.

Toți oamenii din regiune vor fi făcuți să înțeleagă că această zonă nu va mai fi niciodată una industrială. În consecință, toți oamenii și familiile lor din regiune, care au calificări speciale sau pregătiri tehnice vor fi încurajați să emigreze definitiv și vor fi cât mai dispersați cu putință.”

alte recomandări din raportul Rand

Revenim la raportul Corporației Rand din 2019 de metode luate în calcul pentru destabilizarea Rusiei. Spicuim doar câteva sugestii ale strategilor militari americani, cu notațiile lor privind riscurile, costurile și câștigurile potențiale. (În paranteze, comentariile mele.)

Încurajarea Europei să cumpere gaz lichefiat din SUA și de la alți furnizori decât Rusia. – probabilitate moderată, beneficii mari, costuri și riscuri moderate.
Impunerea de sancțiuni economice Rusiei – șanse mari de succes, beneficii mari, costuri moderate (dacă judecăm după dezlănțuirea inflației, putem considera „prea optimistă” evaluarea din 2019)
Furnizarea de ajutor letal Ucrainei – probabilitate moderată, beneficii mari, costuri și riscuri mari
Promovarea liberalizării în Belarus – probabilitate mică, beneficii mari, riscuri mari (E vorba de rețeaua de ONG-uri, revoluții colorate dar și desantul economic al investitorilor.)
Schimbarea regimului în Transnistria, alungarea trupelor rusești ar fi o lovitură la prestigiul Rusiei, dar ar scuti Moscova de cheltuieli și ar prezenta riscuri pentru aliați. Șanse mici, beneficii mici, risc moderat. (E clar că prin aliați e vizată România, dat fiind că Moldova nu e în NATO.)
Scăderea încrederii în sistemul electoral din Rusia – șanse mici, beneficii ridicate, risc mare
Crearea percepției că regimul (Putin) nu urmărește interesele publice – probabilitate și beneficii moderate, riscuri și costuri mari
Subminarea imaginii Rusiei în străinătate – toate categoriile, moderate.
Încurajarea protestelor domestice și rezistenței nonviolente – probabilitate mică, beneficiu moderat, cost și risc mari

O mare parte a raportului detaliază măsuri de natură strict militară, foarte tehnice, privind dezvoltarea de capacități noi, relocarea inclusiv în zona Mării Negre. Între ele se numără și investiții în arme sau știri despre arme care să schimbe percepția rusă în privința capacităților americane.