21 de motive pentru a ieși la proteste

Dacă am fi o țară liberă și o societate cu înaltă conștiință civică, ar fi avut deja loc proteste de amploare. Nefiind nici una nici alta, n-avem voie de la stăpânire decât să tăcem din gură. Dar, dacă ar fi proteste, zic că aș putea face ușor o listă cu primele motive de strigat în stradă din cele două luni de închis în casă:

1. Anchetarea celor care au orchestrat terorizarea populației, prin transmiterea de știri false prin intermediul televiziunii și comunicatelor oficiale

2. Anchetarea autorităților, care au luat decizia raportării false a numărului de morți, în scopul terorizării populației.

3. Anchetarea crimelor produse prin refuzul accesului la asistență medicală (diagnostic, tratament, operații, investigații, prescripții) pentru bolnavii suferind de alte boli.

4. Investigarea celor vinovați de subminare a economiei naționale, prin interzicerea exercitării unor profesii și a funcționării unor agenți economici – lucru de natură să producă pierderi, șomaj, falimente.

5. Anchetarea infracțiunii de abuz de putere, comisă de cei care au emis acte nelegale, declarate neconstituționale de Curtea Constituțională. În consecință, demisia președintelui Iohannis și a guvernului Orban.

6. Anchetarea actelor de corupție, comise sub pretextul epidemiei. Cum ar fi: deturnarea de la bugetul de stat a 40 de milioane de euro pentru propagandă prin intermediul televiziunilor private, achiziții publice fără licitație.

7. Anchetarea infracțiunii de înaltă trădare, comisă de persoane, care și-au coordonat acțiunile cu grupuri externe, care le-au dictat acțiuni nefaste pentru interesele naționale, ce vor avea ca efect supra-îndatorarea țării, distrugerea clasei mijlocii și declinul ponderii în piață a capitalului autohton.

8. Anchetarea motivelor ce au determinat favorizarea funcționării unor anumiți agenți economici, predominant cei cu capital multinațional, pe timpul obstrucționării concurenților români.

9. Investigarea de către o comisie parlamentară a rolului serviciilor secrete (SRI, SIE, DGIPI, STS) pe durata acestei crize. Acestea trebuie să justifice dacă au informat decidenții politici în privința manipulării statisticilor privind decesele, dacă au informat anterior (la ce dată?) despre un pericol pentru siguranța națională, respectiv, dacă s-au implicat în deciziile luate pe durata carantinei.Aflarea dacă aceste servicii au înștiințat autoritățile de pericolul reprezentat de pătrunderea în țară a peste 1 milion de români din țări cu focare epidemiologice.

10. Dezvăluirea identității tuturor membrilor Grupului Strategic de Comunicare. Anchetarea celor care au decis încălcarea art 30 din Constituție, privind interzicerea cenzurii. Investigarea legalității constituirii acestui grup, apartenența membrilor săi la servicii de informații concomitent cu funcția de angajați ai unor ministere.

11. Investigarea pericolului de siguranță națională reprezentat de constituirea unui grup de putere nelegitim, prin organizarea pe alte criterii decât cele transparent-ierarhice a angajaților unor ministere.

12. Demiterea președintelui ANCOM, Sorin Grindeanu, pentru abuz de putere, împreună cu amintitul (GCS) grup fără identitate legală, în blocarea accesului liber la informație al populației.

13. Investigarea efectelor pe termen lung ale perturbării sistemului de învățământ prin închiderea școlilor, pentru o boală care n-a produs pe teritoriul țării niciun deces în rândul elevilor.

14. Anularea legii educației sexuale în școli, promulgată fără dezbateri reale cu părinții chiar în această perioadă de mari tulburări sociale. Eliminarea din Ministerul Învățământului a celor care sunt în conflict de interese prin legăturile cu diverse fundații și ONG-uri. Beneficiile materiale (salarii, burse de studii, călătorii în străinătate) primite în acest mod ar trebui declarate și cercetate ca act de corupție, atunci când acești profesori promovează agenda acelor grupuri de lobby, inclusiv aducând atingere inocenței copiilor.

15. Sistarea programelor de dezvoltare a tehnologiilor de supraveghere în masă a populației: ascultarea convorbirilor telefonice și prin internet, programe de identificare biometrică a cetățenilor, achiziția de tehnologii de recunoaștere facială de către Ministerul de Interne. Aceste programe nu sunt solicitate ca o necesitate de populația țării și încalcă dreptul la viață privată, tratând toți cetățenii ca potențiali infractori.

16. Anchetarea conflictului de interese în care se află autoritățile medicale, care promovează anumite tratamente medicale costisitoare, din postura de actuali sau foști colaboratori ai unor producători de profil.

17. Apărarea dreptului de a dispune de propriul corp și dreptului părinților de a refuza tratamente medicale impuse copiilor. Anchetarea condițiilor în care s-au făcut internări forțate, testări sau privări de libertate sub pretextul carantinei, pentru persoane fără simptome sau testate negativ.

18. Respingerea abuzului de a pretinde că unele tratamente medicale, precum vaccinuri încă neinventate (și evident netestate în vreun fel) vor deveni obligatorii pentru toată populația imediat ce vor fi lansate pe piață.

19. Încetarea oricăror interdicții privind circulația publică.

20. Încetarea imixtiunilor autorităților de stat în activitățile cultelor religioase și în exercitarea libertății de conștiință a credincioșilor.

21. Anchetarea modului în care s-a făcut „vânzarea” pe post de sclavi a românilor trimiși la munci agricole în alte țări, prin exceptarea de la carantină. Anchetarea implicării autorităților în apărarea drepturilor acelor cetățeni, care nu au mai putut suporta condițiile și au dorit să se întoarcă acasă – dacă viața sau sănătatea le-au fost puse în pericol.