Nicu Gigantu – Nu am pe nimeni, pe nimenea

Am avut o viață tare necăjită,
Nevasta de mult, măi, nu mă mai ascultă,
Așa e și azi, așa e și mâine,
Așa o fi și poimâine.

Nu am pe nimeni, pe nimenea,
Câțiva prieteni, uite-i colea,
Cu ei îmi beau paharul și cu lăutarul.

Nu am pe nimeni, pe nimenea,
Câțiva prieteni, uite-i colea
Cu ei îmi beau paharul să-mi alin amarul.

Cât trăiesc în viață, eu am să muncesc,
Copiii și casa, n-am să-i părăsesc,
Așteptând cu drag ziua cea de mâine,
Și cu rele și cu bune.

Nu am pe nimeni, pe nimenea,
Câțiva prieteni, uite-i colea, măi,
Cu ei îmi beau paharul și cu lăutarul.

Nu am pe nimeni, pe nimenea,
Câțiva prieteni, uite-i colea, măi,
Cu ei îmi beau paharul și-mi alin amarul.

Viața e făcută ca să o trăiești,
La fel și nevasta, ca să o iubești,
Așa e și azi, asa e și mâine,
Așa o fi și poimâine.

Nu am pe nimeni, pe nimenea,
Câțiva prieteni, uite-i colea, măi,
Cu ei îmi beau paharul și cu lautarul.

Nu am pe nimeni, pe nimenea,
Câțiva prieteni, uite-i colea, măi,
Cu ei îmi beau paharul să-mi alin amarul.