Un an de proteste pentru libertate

În urmă cu exact un an de zile, pe 15 mai 2020, avea loc primul miting împotriva restricțiilor. Prezențe era relativ modestă, presa îi denigra în fel și chip pe participanți. Multe din etichete s-au evaporat discret cu timpul: ba erau pesediști, oamenii rușilor, anti-vacciniști, „care nu cred în covid”. Sentimentul public era foarte circumspect la adresa protestatarilor. Pe de o parte, versiunea oficială era în mare parte crezută de populația telespectatoare. Iar pe de alta, mitingul părea inutil, căci era prima zi în care se ridicase arestul la domiciliu al populație, care durase două luni.

Putem acum să vedem retrospectiv, că protestul nu era nici pe departe fără sens, întrucât tot din aceeași zi intrau în vigoare noi tipuri de restricții. Cum ar fi obligația de a purta mască în magazine și mijloace de transport și închiderea unor activități sau orarul de ieșire din casă. Încă puțini realizau că operațiunea e de durată și va fi înlocuită cu aplicații sezoniere – căci se nega vehement că ar fi vorba de gripă sezonieră. Tot atunci, ideea vaccinării forțate părea o caraghioasă teorie a conspirației.

Mitingul de pe 15 mai 2021 a venit după o nouă „grațiere” parțială a populației, anunțată brusc de președinte la televizor. În sincronizare perfectă cu Joe Biden, chiar dacă datele medicale sunt diferite între cele două țări. Din nou, oamenii poate consideră că nu-și mai are rostul un protest de stradă, din moment ce libertatea pare restaurată măcar pe stradă. Din nou, impresia e la fel de iluzorie ca prima dată.

Prezența a fost firavă, cel mult o mie-două, în Piața Universității. În schimb, parcurile erau arhi-pline, la fel și Centrul Vechi și alte terase. Aici putem remarca un motiv de optimism: măcar în parcuri și zonele unde se adună tinerii, peste 90% au renunțat la mască din prima zi când au avut voie. Ceea ce înseamnă că oamenii nu cred versiunea oficială a guvernului, nici „experții”, nici trompetele din presă, nici reclamele insistente. Aici vorbim de o evoluție semnificativă în opinia publică. Cei „neutri” înclină să dea mai multă dreptate azi protestatarilor, decât autorităților. Chiar dacă nu se alătură mitingurilor din comoditate, indiferență, naivitate, pragmatism sau orice alt motiv, faptele dovedesc că poartă mască doar din obligație, de frica amenzilor, nu din convingere. Acum opinia protestatară nu mai poate fi clasată ca nebunie sau extremism, pentru că nu mai e contrazisă de majoritatea populației.

De altfel, pe parcursul anului care a trecut, au fost momente în care s-a depășit și de zece mii de participanți la proteste. Iar cifra e mult mai mare, dacă socotim momentul protestelor nocturne, când au fost proteste ale tinerilor simultan în zeci de orașe din țară.

E de înțeles să existe o oarecare blazare. De multe ori au fost aceiași vorbitori – nu neapărat străluciți la mica scenă din umbra universității. Oamenii au obosit de ambele părți – fie sunt foarte convinși și nu aud lucruri noi, fie sunt ostili și nu vor să audă niciun argument.

O prezență remarcabilă la protestul de sâmbătă a fost aceea a generalului scriitor Radu Theodoru, veteran de război. A fost un moment în care mulțimea s-a apropiat instinctiv de scenă, s-a animat și a devenit entuziastă. Sigur, vârsta generalului nu îi mai permite să conducă azi o mișcare, dar reacția populară arată cum s-ar comporta o adunare, dacă ar apărea un lider autentic. Prin simpla sa prezență în mulțime, bătrânul general dă o lecție tinerilor, care încă umblă mascați și temători pe stradă, și o lecție de implicare civică.

Generalul Theodoru și Mihai Târnoveanu s-au referit și la o temă nouă pe agenda protestelor – legea privind vânzarea pământului către străini. O lege prin care vor fi eliminate și ultime reglementări, care mai îngreunează achizițiile în scop speculativ ale pământului românesc.

Alt vorbitor în premieră la protest a fost ziaristul Radu Moraru, de la Nașu TV. Au mai vorbit avocata Marina Alexandru, Pompiliu Diplan, Anca Nițulescu, de la Asociația Medici pentru Consimțământ Informat,  doctorul Mircea Pușcașu, terapeutul Dumitru Bălan. I-am mai remarcat în public, fără să ia cuvântul, pe Adriana Vitan Balint, cenzurată definitiv pe site-ul lui Ion Cristoiu, și teologul Mihai Silviu Chirilă, șters și el de pe YouTube.