„Oricine incită la război sau promovează propaganda de război, într-o situație de criză, e pasibil de închisoare de la 10 la 25 de ani sau pe viață”, au spus reprezentanți ai poliției din Slovacia la televiziunea locală RTVS, citați de Breitbart.
Oficialii aparțin Agenției Naționale Anti-criminalitate (NAKA), un fel de echivalent al DIICOT. Structura e subordonată șefului Poliției și are la rândul ei în componență agenții dedicate luptei împotriva terorismului, antidrog, anticorupție și un echivalent al Gărzii Financiare.
Slovacia a declarat stare de urgență sâmbătă, la puțin timp după încheierea presupusei pandemii de gripă. De această dată, urgența națională a fost justificată chiar prin războiul din Ucraina, cu care Slovacia se învecinează, la fel ca România.
Guvernul slovac a motivat că e nevoie de starea de urgență pentru a se ocupa de fluxul de refugiați.
În cealaltă țară desprinsă din Cehoslovacia, oficialitățile au amenințat de asemenea cu închisoare de până la 3 ani. Procurorul General al Cehiei a avertizat că susținerea Rusiei poate avea consecințe grave.
Igor Striz, procuror general al Cehiei atrage atenția că e pasibil de această pedeapsă oricine „exprimă acordul cu atacurile Federației Ruse în mod public (inclusiv prin demonstrații, pe internet sau rețele sociale) sau arată susținerea pentru conducătorii Federației Ruse”. Astfel de exprimare publică s-ar încadra, în opinia lui, la justificarea genocidului sau aprobarea unei crime.
Măsurile represive ale acestor state foste comuniste, membre ale Uniunii Europene, vin după ce șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen a promis cenzurarea site-urile rusești RT și Sputnik. Lucru care s-a și întâmplat ulterior. În alte țări ale Europei s-au consemnat deja acte de persecuție la adresa unor rezidenți de origine rusă, nu doar pentru ce au spus, dar și pentru ce nu au spus. Cum a fost cazul dirijorului filarmonicii din Munchen și sopranei Anna Netrebko, cărora le-au fost întrerupte colaborările din Germania și de la Scala din Milano pentru că nu s-au dezis de Vladimir Putin.
(foto: Iohanna Geron, PAP/EPA)
Uniunea Europeană și țările ei componente pretind că iau aceste măsuri în numele democrației și libertății, pe care le apără din calea dictatorului.
Scopul acestor declarații oficiale pare a fi, mai curând, să intimideze și să ducă la auto-cenzură. Pentru că, în condițiile în care de pe front vin informații confuze, imposibil de verificat, oricine poate cădea sub incidența unei asemenea legi. Să ne imaginăm că Andreea Esca citește o știre despre cucerirea unui oraș de către ruși, care se dovedește că n-a fost cucerit a doua zi. Un procuror poate considera că a participat la un act de propagandă rusească.
Unele știri provin chiar de la oficialități și nu se confirmă: cum a fost cazul bombardării unei centrale nucleare, pretinsă de Volodimir Zelenski, preluată de toată presa românească și ulterior infirmată. Sau să luăm cazul acestei știri, din G4 Media (și alte site-uri oficiale), care anunță că Serviciul de Securitate al Ucrainei l-a lichidat pe unul din diplomații ucraineni, care participase doar zilele trecute la negocierile cu Rusia. El a fost acuzat de trădare și ucis fără proces și recurs de țara în numele căreia trebuie să ne cenzurăm. Ca într-o reglare de conturi între clanuri de mafioți. Știrea e absolut reală, e prezentă în mai multe publicații. Dar dacă ai fi amenințat cu închisoarea pe viață s-ar putea să n-o dai, de teamă să nu fie inventată.
Închisoarea pe viață pentru delicte de opinie e un record în Europa, de la căderea comunismului. Astfel de pedepse întrec până și legile care sancționează negarea Holocaustului, care există în mai multe țări ale Uniunii Europene, și în genere variază între 3 ani și 5 ani de pușcărie. Printre persoanele cu cele mai mari pedepse dictate în Europa pentru contrazicerea versiunii oficiale asupra Holocaustului se numără, potrivit Wikipedia: Wofgang Frohlich, 6 ani, în Austria, Eric Zundel și Horst Mahler, în Germania, condamnați la 5 ani fiecare, în procese diferite; istoricul englez David Irving, condamnat la 3 ani de închisoare în Austria, Vincent Reynoud, condamnat la 3 ani în Franța, avocata lui Zundel, Sylvia Stolz, condamnată la 3 ani și jumătate inclusiv pentru declarații făcute în cadrul procesului acestuia.