Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări
Cum poți ajuta această pagină să se dezvolte
Uniunea Europeană a prezentat sondajul său periodic, în care e consultat un eșantion reprezentativ din fiecare țară membră. (26.000 de intervievați în 27 de țări) E un instrument propagandistic, menit să arate cât de încântați sunt europenii de conducătorii lor și de federalizare, deci trebuie să-l luăm cu prudență. La cât se minte în surse oficiale, nu ar fi mare mirare să fie măsluit într-o direcție euroforică. Dar îl luăm de bun, așa cum ni se prezintă.
Noutatea în eurobarometru o constituie includerea unei secțiuni despre cum sunt percepute măsurile UE luate după izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina. La acest capitol, românii sunt cei mai puțin solidari cu ucrainenii și cei mai critici cu măsurile luate de la Bruxelles. Aproape un sfert le dezaprobă.
Întrebarea pentru graficul de mai sus: Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cât de mult sunteți de acord sau împotriva acestor măsuri?
Remarcăm că țările mai îndepărtate, ca Olanda și Danemarca, Spania, Luxemburg, tind să fie mai mult de acord cu măsurile de pedepsire a Rusiei. Aproape de unanimitate. Între ele, e strecurată și o vecină a Rusiei, Finlanda. În schimb, cele mai multe rezerve vin de la țări mai aproape de linia frontului: România, Cehia (chiar mai mult decât noi la această întrebare cu caracter general), Bulgaria, Slovacia și Austria (țară suspectată de legături subterane cu rușii.) Mai putem remarca și că ungurii nu sunt la fel de critici (12% dezaprobare), deși guvernul Orban s-a opus explicit măsurilor.
Aceasta e reacția la toate măsurile luate în ansamblu de uniune. Să vedem cum se prezintă situația, când sunt întrebați de fiecare tip de măsură în parte.
Impunerea de sancțiuni economice Rusiei (țării, companiilor și unor indivizi) de către UE. Sunteți de acord?
Împotriva penalizării economice a Rusiei se prezintă cel mai mult cetățenii din: Bulgaria (41%), Slovacia (44%), Cipru, Grecia, Ungaria și Slovenia. România are și ea 25% opozanți ai sancțiunilor economice.
Cenzura. Sunteți de acord cu interzicerea unor organe de presă din Rusia ca Sputnik, Russia TV pe teritoriul Uniunii Europene? (deasupra)
Un număr mare de cetățeni ai Uniunii Europene sunt de acord cu cenzura presei, dacă vine din Rusia. Aici situația e foarte diversă între țări, cu majorități inversate. Cei mai mari susținători ai cenzurii sunt polonezii, cu 89% pentru și doar 8% împotrivă. Tot cu majorități largi pentru cenzură sunt Letonia, Irlanda, Portugalia (peste 80%), Suedia, Finlanda, Croația, Danemarca, Italia, Malta (toate cu peste 70%).
România are și ea o majoritate pro-cenzură, de 61%. Dar și un segment semnificativ, de 28%, care nu e de acord cu acest principiu.
Bulgarii sunt cei mai mari apărători ai libertății de exprimare de pe continent: 45% împotrivă și doar 39% pentru. (E probabil că ei erau și consumatori ai presei de limbă rusă, dată fiind apropierea lingvistică.) Îi urmează în clasament alte țări răsăritene: Cipru (55% împotrivă), Slovacia, Grecia (47% contra). Posibil ca și ortodoxia să joace un rol la acestea, exceptând slovacii.
Înarmarea Ucrainei de către UE. Sunteți de acord cu finanțarea cumpărării și furnizarea de echipament militar Ucrainei de către Uniunea Europeană? (deasupra)
Și în favoarea ideii de a susține militar Ucraina, tot țările mai îndepărtate, nordice, sau de la Marea Baltică (inclusiv Polonia) sunt. Cea mai belicoasă e Suedia (92% de acord). Tot suporteri mari ai armelor cerute de Volodimir Zelenski se găsesc în: Olanda (90%), Danemarca și Polonia (89%), Finlanda, Lituania (88%), dar și mai departe pe continent, Portugalia (82), Irlanda (81%).
România e preponderent de acord cu ideea armelor pentru Ucraina (55%, dacă e să credem sondajul). Dar are și un contingent de pacifiști, care nu vor să fie trimise arme vecinului de la nord-est (36%).
Tot în est se găsesc și țările unde există majorități ale populație opuse ideii de înarmare a Ucrainei: Grecia (59%), Bulgaria (57% împotrivă), Slovacia (56%).
Ajutorul umanitar pentru Ucraina oferit de UE. Sunteți de acord cu măsura? (deasupra)
Surpriza vine de la opoziția românilor față de ajutorul oferit Ucrainei, unde românii sunt cei mai nemulțumiți de generozitatea dictată de la Bruxelles. Un sfert din populație e împotrivă, deși există o majoritate largă pentru această idee (71%). Bulgaria e și ea împotriva acestui ajutor, dar mult mai puțin (15%). La polul opus, cele mai favorabile generozității comunitare sunt Olanda, Luxemburg, Lituania, dar și Grecia și Finlanda (cu procente care se apropie de unanimitate).
Să fie românii și bulgarii mai răi la suflet decât alții, sau mai bine informați cum se cheltuiesc aceste fonduri? Sau poate nemulțumiți să vadă ucraineni veniți în mașini de teren luxoase și alocări mai mari de la buget decât alocațiile locale pentru copii sau pentru alte persoane confruntate cu sărăcia de mulți ani? Ar merita o cercetare sociologică mai amănunțită.
Primirea de refugiați în UE. Sunteți de acord cu primirea celor care fug din calea războiului? (deasupra)
La fel de puțin încântați se arată românii și în legătură cu afluxul de refugiați. 24% dintre români se pronunță împotrivă, deși și aici există o largă majoritate favorabilă, de 72%. Întrebarea totuși e neclară – dacă se referă la primirea temporară sau la instalarea permanentă a ucrainenilor ca cetățeni ai uniunii. Respondenții puteau să o interpreteze în ambele feluri.
Dar notabil e că opoziția vine de la țări confruntate direct cu acest fenomen. Cehii sunt chiar mai ostili refugiaților (26%), destul de nemulțumiți și bulgarii (19%). În schimb, Polonia, care a primit cei mai mulți refugiați din Ucraina e îngăduitoare cu fenomenul – 91% pentru și doar 8% contra.
Cei mai primitori sunt și mai puțin vizați de noii veniți: Olanda (doar 1% împotrivă), Danemarca, Finlanda.
Susținerea financiară a Ucrainei de către UE. Sunteți de acord? (deasupra)
Cel puțin în eurobarometru, românii sunt de acord cu susținerea Ucrainei de la bugetul comunitar (59% pentru). Dar au și un segment de opozanți la idee (35%). Iarăși suntem într-un contingent estic, la polul cel mai critic al alocării de bani pentru Kiev. Nemulțumiți mai sunt în: Slovacia (42%), Bulgaria și Cehia (37%), Ungaria (35% împotrivă),
Dimpotrivă, cei mai dornici să trimită bani Ucrainei sunt în Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Lituania și Irlanda (toate cu peste 90% pentru).
O secțiune a sondajului include întrebări pe care UE le pune periodic despre sentimentele cetățenilor legate de blocul comunitar și instituțiile lui.
Aveți încredere în Uniunea Europeană? (deasupra)
România se situează undeva pe la mijloc la această întrebare, puțin sub media comunitară. Încă există o majoritate fragilă de 52%, români care cred în Uniunea Europeană. Dar și o cotă în creștere de 39% dintre români, care nu au încredere în UE.
Cei mai mulți simpatizanți ai UE sunt în Danemarca (71%), singura țară care mai trece de acest prag. Alte 5 țări trec de cota de 60% încredere: Portugalia, Lituania, Malta și Suedia.
Există 11 țări europene membre, în care neîncrederea e mai mare decât încrederea în UE. Marea surpriză e că între ele se găsește și Germania, motorul alianței. E drept, un scor strâns, de 46 la 45, dar deja țara a basculat în zona euro-scepticismului.
6 dintre ele au chiar majorități absolute, adică peste jumătate din populație euro-critică. Cea mai multă neîncredere în UE se exprimă în Grecia (60%) și Franța (57%). Dar și Italia, alt membru de bază, e nemulțumită (50%).
Interesant cum se situează țări din blocul de la Vișegrad, puse la colț de birocrația de la Bruxelles. Ungaria are: 50% favorabili și 44% nefavorabili UE. Iar Polonia, 58% favorabili și 33% neîncrezători.
Cifrele medii la nivelul întregului bloc variază mult în segmente de populație. Tinerii și mai ales studenții (62%) tind să creadă în Europa Unită.
Cum vedeți economia națională? (deasupra)
Românii sunt pesimiști în evaluarea stării economice interne, dar nu sunt singurii. Doar 32% o consideră pozitivă. Fac parte dintr-un bloc compact de pesimiști din regiunea Europei Centrale și de Est. Ungurii sunt chiar mai îngrijorați – doar 30% cred că economia lor națională e într-o stare bună. Ne întrec la pesimism grecii (doar 12% văd economia în stare bună), bulgarii și portughezii (14). Și țări bogate sunt mai jos cu speranțele în evaluarea propriei economii: Croația, Franța și Spania (22), Italia (21), Cehia (20).
La celălalt pol, cei mai încrezători că economia lor merge bine sunt în Luxemburg (86%). Danemarca (79%).
Victor Grigore
