evadare.ro

Topul celor mai bogați patroni de fonduri speculative

Povestea palpitantă, care scrie istorie pe bursă zilele astea, a scos la lumină și un tip discret de miliardar. E vorba de conducătorii de fonduri speculative, piese importante în ceea ce eu numesc Imperiul Offshore. Zilele astea aflați despre ei pentru că mulți oameni de rând s-au unit și se distrează provocându-le pagube, prin licitarea coordonată a unor acțiuni. Momentan, ei sunt eroii negativi, cu care se luptă micii Robin Hood.

În restul timpului, auziți despre ei sub alte nume de cod. Cum ar fi: „investitorii” sau „piața” sau „creditorii”. Sunt cei care dețin acțiunile celor mai cunoscute mărci. Pot scufunda o firmă sau o pot ridica din nimic – de la simplu site, la multinațională gigant (cum a fost cazul cu Google, Facebook și multe altele). Pot de asemenea să dărâme guverne prin atacuri speculative la adresa unei monede, prin pariuri împotriva datoriei publice, urcând dobânzile sau salvând situația, în urma unor negocieri politice. (Cum a fost cazul cu Grecia și multe altele.)

Ideea în sine nu are ceva malefic. Ironic, e o formă de organizare a mai multor investitori, ceea ce fac zilele astea și micii pariori, uniți pe forumuri de internet. Doar că fondurile de investiții au ajuns la dimensiuni gigantice și practicile lor au mai multe asemănări cu un cazinou, decât cu economia productivă. În România, noțiunea a fost discreditată de dezastrul numit FNI, creația lui Sorin Ovidiu Vântu, care a lăsat sute de mii de păgubiți cu buza umflată. Oamenii nu erau preveniți că au cu totul alte riscuri decât la depunerea la bancă și chiar erau momiți de asocierea cu CEC.

Denumirea englezească e înșelătoare, pentru că „hedge fund” trimite la ideea de „îngrădire a riscului” sau „îndiguire”, prin diversificarea investițiilor. Ceea ce ar fi adevărat, dacă fondurile s-ar limita doar la investiții clasice în acțiuni. În sistemul bancar din umbră, fondurile sunt practic instituții de creditare, adică bănci. Ele tranzacționează inclusiv instrumente derivate – pariuri pe prețul viitor al unor mărfuri și acțiuni, asigurări ale riscului de încetarea a plăților, coșuri de ipoteci imobiliare – dar și certificate cu grad mare de siguranță și venituri mici, cum ar fi titlurile de stat. În general, riscurile pe care și le asumă fondurile speculative sunt mai mari, dar câștigurile, pe măsură.

Trebuie făcută o distincție între activele administrate de fondurile speculative și averea managerilor (sau fondatorilor). Prestigiul lor în lumea finanțelor le dă capacitatea să atragă sume uriașe de la alți investitori mai mici (sau firme), care au încredere în capacitatea lor de a le înmulți banii. Între clienții marilor fonduri se numără inclusiv bănci naționale, fonduri de pensii și universități. Întrucât speculatorii lucrează deseori „în marjă”, adică pariază bani pe care îi împrumută, fondurile pot intra în dificultăți temporare. Dacă se află în criză de lichidități sau consideră că piața are o cădere temporară și nu ar trebui să vândă din acțiuni – managerii fondurilor speculative au inclusiv posibilitatea să anunțe deponenții că blochează temporar retragerile.

Primele 10 fonduri speculative din lume, potrivit Investopedia, sunt:
(De notat că aceste trusturi pot avea active în administrare sub diverse forme, cu grade diferite de risc, doar o parte alocate pentru investiții cu grad mare de risc. Ceea ce face ca unele firme să se afle mai jos în top, chiar dacă au active mai multe în administrare, în forme mai prudente sau doar cu titlu de consultanță.)

  1. Bridgewater 138 miliarde de dolari în administrare
  2. Renaissance Technologies, 133 md $
  3. Man Group, 118 md $
  4. AQR Capital Management, 143 md $ fonduri administrate și onorarii din consultanță în administrarea a 225 md $
  5. Two Sigma Investments, 66 md $
  6. Millenium Capital, 42 md $
  7. Elliott Management, 73,5 md $
  8. BlackRock, 1,9 trilioane $ în administrare sub diverse forme, în mai multe subsidiare, din care 31 md ca hedge fund
  9. Citadel Advisors, 29 md $
  10. Davidson Kempner, 36 md $

De notat și că mai multe bănci au și componentă speculativă în investițiile pe care le fac. Cum ar fi: JP Morgan, cu active în administrare de 2,4 trilioane de dolari, dintre care 59 miliarde în investiții de tip „hedge fund”. Sau Deutsche Bank, cu 170 md de dolari în fondul său de investiții „alternative”.

Dar și mai interesant e clasamentul managerilor de fonduri speculative, publicat de Forbes. De astă dată, vorbim de averi ale unor persoane fizice, devenite faimoase pentru conducerea unor fonduri speculative. Unii dintre ei sunt faimoși pentru sponsorizările politice sau în ONG-uri, care George Soros, Paul Singer, David Siegel. Mulți au pregătire academică, sunt matematicieni sau finanțiști redutabili. Iată-i pe primii 25 din Statele Unite:

  1.  Jim Simmons, 23,5 md $ (Renaissance)
  2. Ray Dalio, 17 md $ (Bridgewater)
  3. Ken Griffin, 15 md $ (Citadel)
  4. Steve Cohen, 14,5 md $ (Point 72)
  5. Carl Icahn, 14 md $
  6. David Tepper, 13 md $
  7. George Soros, 8,6 md $
  8. Israel Englander, 7 md $ (Millennium)
  9. Chase Coleman, 7 md $
  10. John Overdeck, 6,5 md $
  11. David Siegel, 6,5 md$
  12. David Shaw, 6,5 md $ (Two Sigma)
  13. Paul Tudor James, 6 md $
  14. Bruce Kovner, 5 md $
  15. Stanley Druckenmiller, 4 md $
  16. Julian Robertson, 4 md $
  17. John Paulson, 4 md $
  18. Paul Singer, 3,6 md $ (Elliott)
  19. John Arnold, 3,3 md $
  20. Daniel Och, 3, 2 md $
  21. Daniel Loeb, 3 md $
  22. Stephen Mandel, 2,8 md $
  23. Leon Cooperman, 2,5 md $
  24. Noam Gottesman, 2,3 md $
  25. William Ackman, 2,1 md $.

 

evadare.ro
January 30th, 2021
Mai multe despre: Economie

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.