Serialul dintre seriale

După un efort considerabil, am finalizat seria de articole documentare despre neo-marxism. Cum ar spune Cărtărescu, „aripa stângă” a orbitorului serial despre „cele trei idei noi”. Urmau celelalte două, nu? Așa e, doar că am câteva motive să intercalez altceva.

În primul rând, noul liberalism e în mai mare măsură o teorie economică, decât una politică. De aceea simt că e nevoie de altă abordare – una care să plece de la o discuție simplă, despre noțiuni de bază, cum ar fi despre bani și sistemul bancar.

În al doilea rând, e un fenomen mult mai răspândit în mentalitatea contemporană (decât realizăm și) decât ideile radicale ale noii stângi. Nu e o creație livrescă, pe care să o elucidezi din paginile câtorva autori de marcă. E un fenomen mai difuz. Deci necesită altă metodă de investigare.

În al treilea rând: vine istoria peste noi – războaie, criză, recesiune… Nici serialul inițial, cu cele trei componente, nu-mi propusesem să fie rupt de actualitate, rătăcit prin bibliotecă. Dimpotrivă. Tocmai pentru că sunt idei cu ecouri în prezent, mă ocup de ele. Dar acest mini-serial „intermediar” ne va aduce foarte în prezent, inclusiv cu o discuție despre război.

Așadar: serialul se va intitula Schimbarea banilor. Îl puteți considera un preambul necesar înaintea unei serii dedicate neo-liberalismului. Dacă voi reuși să îl scriu convingător, nici nu va mai fi nevoie să mai scriu un serial propriu-zis despre numita ideologie. Și asta pentru că intenționez să îl presar cu principalele mele critici la adresa ei. Cum se va vedea, am un unghi diferit față de critica obișnuită, venită dinspre stânga (veche sau nouă). Dar îmi propun să fie mai curând informativ decât polemic.

Va fi un serial scris ca de la amator, către alți amatori. Nu se adresează celor care consideră că le știu deja pe toate, care au toate lucrurile lămurite. De fapt, nimic din ce scriu nu li se adresează. Scriu (egoist) în primul rând ca să înțeleg eu anumite lucruri cu ocazia documentării și a punerii în pagină. Undeva trebuie să fie alții ca mine, care mai află câte ceva din lucrurile pe care le pun cap la cap. În mod special – o spun ca amator de teorii ale conspirației – că nu mă adresez celor care știu ei deja ce urmează să se întâmple și cum e totul măsluit, și orice le-ai spune sunt lucruri vechi…. 

Deși va fi despre bani, nu va conține sub nicio formă sfaturi de investiții sau de protejare a economiilor. (Am mai fost întrebat lucruri de genul ăsta, după serialul de acum trei ani.) Nu cunosc viitorul, nu știu să fac bani – dacă știam, mă îmbogățeam fără să vă spun!

Imediat ce am fost închiși în case, la mijlocul lui martie 2020, m-am apucat să scriu serialul „Jaful mileniului”. În loc să îl public episod cu episod, am terminat toate episoadele și le-am pus online când deja cred că intrasem în aprilie. Cum aveau împreună cam cât o broșurică, foarte puțini cred că le-au citit.

Atunci toată lumea era preocupată mai mult de știrile cenzurate despre virus, apoi de vaccin – subiecte pe care m-am concentrat și eu. (Pentru că le-am considerat o bătălie importantă pentru dejucarea unei dictaturi fără precedent, care se prefigura cruntă și fără ieșire.)

Dacă nu l-ați citit deja, nu are rost să vă apucați acum, pentru că o parte din ideile enunțate atunci vor fi incluse în cel care urmează. Voi păstra din el doar episoadele cu caracter istoric, pe care nu le mai rescriu, și la care voi trimite când va veni vorba. 

De la vaccin și resetare, discuția a alunecat rapid (în mediile alternative) și pe la subiectul „banii digitali”. (Am scris și despre asta, tot prin 2020.) Dar tocmai asta e o nemulțumire a mea: că s-a făcut în modul cel mai superficial și inutil cu putință. În afară de câteva articole alarmiste, pentru câteva clickuri, cu ce s-a deșteptat lumea care a vorbit de renunțarea la cash!? Cu nimic. Ca să nu mai zic cu ce suntem mai pregătiți acum, față de trei ani în urmă, de când informațiile „conspiraționiste” au început să aibă popularitatea lor…

De-asta cred că e nevoie de o discuție mai așezată, care să plece de la niște noțiuni aparent simple, pe care le folosim zilnic, fără să ne gândim cu adevărat la ele. Repet, pentru unii s-ar putea să fie o informație simplistă, elementară. Chiar îmi doresc să fie pe înțelesul tuturor și în calupuri digerabile, chiar de va fi să ajungem la niște concepte mai complicate. 

Am oarece emoții, pentru că nu am o structură clară, ca la alte seriale – unde aveam de urmărit o cronologie și o bibliografie. S-ar putea să rezulte ceva mai haotic. Totuși cred că răbdarea de a mă asculta trecând de la banalități la lucruri mai complicate, vă va fi răsplătită.

Victor Grigore