evadare.ro

Gigantul Bayer a mituit doctorii să îi promoveze medicamentele în rândul pacienților

Cum știm că s-a întâmplat asta? Pentru că firma Bayer tocmai a acceptat să plătească 40 de milioane de dolari autorităților americane, pentru a stinge o investigație pe această temă. Dacă directorii firmei se știau nevinovați, nu ar fi acceptat să plătească degeaba o sumă atât de mare, ci și-ar fi pus avocații să le apere onoarea în proces. Așa, e destul de clar că riscau dezvăluiri și o sentință mai grea dacă mergeau în instanță, deci au considerat că scapă ieftin.

Bayer e un colos cu active de 120 miliarde de euro și venituri anuale de 44 de miliarde. Corporația germană e cunoscută în toată lumea pentru omniprezenta aspirină și multe alte produse petro-chimice. Ea a devenit o multinațională, care a înghițit de la IG Farben, la firma americană Monsanto – faimoasă pentru semințele modificate genetic, cumpărată cu 66 miliarde de dolari – la multe firme farmaceutice ca: Roche și Merck. Prin absorbirea Monsanto, Bayer își consolidează o poziție dominantă în sectorul agricol, unde producea deja insecticide, ierbicide și fungicide.

Metoda prin care Bayer șpăguia doctorii e una clasică: prin oferirea de beneficii în schimbul cărora să îmbie pacienții să ia pastilele firmei germane. Altă practică separată se referă la prescrierea pentru afecțiuni sau grupe de vârstă neacoperite de prospect, pentru care s-a obținut autorizarea. E o practică subtilă și răspândită, încât merită tratată mai în detaliu.

În principiu, pastilele sunt de două feluri: cele care se eliberează numai cu rețetă și cele care se pot cumpăra la liber, inclusiv din raftul supermarketurilor. (Între ele a fost strecurată și pseudo-categoria suplimentelor alimentare, care arată ca niște pastile dar nu trec prin același filtru de autorizare.) La modul ideal, autorizarea unui medicament se face după lungi teste de laborator, pe animale și grupuri umane de voluntari, în urma cărora se trag concluzii privind efectele pentru adulți, copii, femei gravide, interacțiunea cu alte tratamente, doza optimă de administrare, contraindicațiile și beneficiile constatate pentru fiecare boală în parte. Toate aceste date sunt incluse în studii științifice și apoi înscrise în prospect. Iar când se constată noi efecte adverse, prospectul e actualizat sau – in extremis – medicamentul e retras de pe piață ori nerecomandat anumitor grupe de pacienți.

În realitate, doctorii au posibilitatea de a face recomandări în afara prospectului (off-label). Cu acceptul pacientului și în interesul lui, ei pot încerca un tratament nou pentru alte afecțiuni decât cele înscrise în prospect, pot da derogări de la limitele de vârstă și pot alege dozajul adecvat fiecărui caz. Acest discernământ poate fi corupt pentru a trece în zona în care aduce deservicii pacientului. Adică, un doctor stimulat cu excursii la seminarii în insule exotice sau comisioane din vânzări poate abuza de autoritatea sa. Și va prescrie tratamentul ascunzând efectele adverse, „uitând” să amintească riscurile în discuția cu pacientul, recomandând „preventiv” medicații care nu sunt neapărat necesare. Acest gen de practici e sugerat de acuza investigatorilor americani prin referirea la recomandarea „off-label”, în dosarul Bayer.

cele mai mari amenzi

Firma germană nu e nici pe departe singura, care a „făcut lobby” pe lângă medici în acest mod. Suma de 40 de milioane de dolari acceptată de ea luna aceasta e infimă, în comparație cu cele mai mari daune, care au fost acceptate la plată de alte firme farmaceutice:

Recordul aparține dosarului opioidelor (tratamente anti-depresie), în care au fost mai mulți inculpați, printre care Johnson & Johnson, McKesson, Cardinal Health. Suma dictată de instanță: 26 md $.

În acest dosar, vezi și articolele mele precedente:

3 miliarde de $ – condamnare pentru Glaxo Smith Klein în 2012, pentru un medicament anti-diabetic, pe care a recunoscut că l-a promovat altfel decât era autorizat, i-a ascuns efectele adverse și a mituit doctorii.

2,3 miliarde $ plătiți de Pfizer pentru promovarea ilegală a unor medicamente, informare falsă a autorităților guvernamentale și stimularea materială a doctorilor. Din care, 1,3 md sub formă de amendă penală.

2,2 miliarde $ plătiți de Johnson & Johnson pentru un medicament psihiatric. Aceleași practici: dezinformare a publicului, stimulare a doctorilor.

1,5 miliarde $ plătiți de firma Abbott pentru promovarea înșelătoare a unui medicament folosit în crizele maniacale.

1,4 miliarde $ plătiți de Eli Lilly, producătoarea faimosului Prozac. Condamnarea a venit pentru un alt medicament, Zyprexa, prescris pentru schizofrenie și comportamente maniaco-depresive.

950 milioane $ plătite de Merck (ulterior absorbită de Bayer) pentru promovarea ilegală a analgezicului Vioxx. Firma a mai fost amendată 12 milioane și pentru fixarea prețului în acord cu alte companii, în alt dosar.

762 milioane de $ plătite de Amgen, o mare corporație de biotehnologie, specializată pe recombinarea ADN-ului și tratamente moleculare. Despăgubirea a fost acceptată într-un dosar în care era acuzată că a introdus pe piață tratamente neaprobate de FDA.

520 milioane de $ plătite de Astra Zeneca pentru promovarea unui medicament, Seroquel, altfel decât felul avizat ca „sigur și eficient” de către FDA.

Se va sesiza Codruța?

Chiar dacă dosarul Bayer a avut loc în Statele Unite, vorbim totuși de o corporație germană – atribut care inspiră atâta respect în rândul românilor! Nu e deloc absurd să presupunem că firma a urmat aceleași practici și în relația cu doctorii din Europa, respectiv din România. Cu siguranță, ne putem baza pe Laura Codruța Koveși să intre pe fir prompt, cum a făcut-o și cu dezvăluirile privind conflictul de interese în care s-a aflat Ursula von der Leyen în momentul achiziției miliardelor de doze de vaccin prin Comisia Europeană. (sunete de greieri…)

Dacă ne gândim bine, avizarea noilor vaccinuri mARN de la Pfizer și Moderna se încadrează într-o practică off-label. Atât autoritățile americane (FDA – Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente), cât și cele europene (EMA – Agenția Europeană a Medicamentului) au aprobat la distanță de câteva zile simultan vaccinurile noi anti-covid ale celor două firme americane. 

Noua avizare s-a făcut fără a mai trece prin testele pe voluntari umani cu grup de control tip placebo. S-au acceptat doar un mic test pe șoareci și datele deja cunoscute despre vechiul vaccin. Dar generația anterioară avea o singură componentă ARN mesager, cele de acum sunt bivalente – niciodată în istorie celula umană nu a mai fost programată să producă două substanțe sintetice simultan printr-un vaccin. Deci a trage concluzii din efectele (oricum subestimate grosolan) ale vechiului vaccin, pentru unul nou, „dublu”, se apropie destul de mult de practica „off label” – pentru că forțează constatările din prospectul primei „ediții”.

La fel de interesant e și dacă se vor sesiza „tefeliștii” – tinerii frumoși și liberi – cunoscuți pentru pasiunea lor de a lupta împotriva „corupției care ucide”…  Se vor aduna ei iarăși cu miile să aprindă luminițele telefonului în Piața Victoriei când corupția e devoalată la o firmă germană? Vor cere ei investigații similare în spitalele din România? Era un subiect care îi pasiona maxim când strigau că vor „spitale nu catedrale”.

Un indiciu măcar tot ar fi: anul trecut, farmaciile din România au învârtit afaceri de 24 miliarde de lei. (Adică un mizilic de 4,8 miliarde de euro.) Acest rulaj impresionant pentru o țară săracă, de pensionari cu pensii mizere, a crescut cu 40% față de acum 5 ani. Oare tagma medicală nu a avut nicio contribuție în această spectaculoasă creștere a încasărilor!? Oare „eroii noștri din linia întâi” au fost imuni la practicile atribuite Bayer, Johnson & Johnson, Pfizer sau Astra Zeneca pe continent nord-american? Sau la noi nici măcar n-au îndrăznit să propună…?

Dar oare televiziunile finanțate generos de Guvern în pandemie, care au preponderent reclame la pastile și farmacii, nu sunt într-o situație similară de conflict de interese? N-am auzit să se fi cercetat vreodată o asemenea speță.

 

 

Victor Grigore

evadare.ro
September 4th, 2022
Mai multe despre: Economie

Scriu mult mai des pe Facebook: Reacțiunea.
#Facebook | #război | #pandemie | #economie | #globalism | #Spengler | #presa | #demografie | #comunism | #marea resetare | #nationalism | #cărți | #transumanism | #filme documentare | #politică | #geopolitică | #spiritualitate | #muzica | contact