Ghiduri pentru înțelegerea mai în profunzime a Marii Resetări
Israelul a coordonat ieri la Ierusalim un nou exercițiu tip simulare de reacție la o criză. De astă dată pretextul invocat a fost un presupus atac cibernetic, urmat de dezvăluiri despre sistemul financiar, care ar genera o panică bancară. Alături de țara gazdă au mai luat parte la eveniment reprezentanți ai trezoreriilor din: Statele Unite, Marea Britanie, Elveția, Germania, Austria, Italia, Olanda, Emiratele Arabe Unite și Tailanda. Exercițiul s-a desfășurat la Ministerul de Finanțe, relatează Reuters. De asemenea, au fost reprezentate la simulare instituțiile financiare cheie: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Banca Reglementelor Internaționale (BIS).
Aceasta din urmă e mai puțin cunoscută publicului larg dar nu mai puțin importantă. Având cartierul general la Basel în Elveția, BIS / BRI e un fel de bancă a băncilor „naționale”. Banca Reglementelor Internaționale reunește 63 de bănci centrale (inclusiv BNR), pe care le coordonează discret dar și prin tratate stricte. Prin aceste tratate, țările semnatare au acceptat fără știrea electoratului să renunțe la o parte din suveranitatea națională și au promis să nu încalce un anume grad de autonomie al băncii lor „naționale” în raport cu guvernul și alte instituții ale statului.
La semnarea tratatului de la Bretton Woods, spre finele celui de-al doilea război mondial, când au fost create FMI și Banca Mondială, se aștepta ca BRI să fie desființată, dar a fost păstrată. Reprezentantul Angliei la acel acord, lordul John Maynard Keynes vedea ca necesară înființarea unei monede mondiale denumită Bancor. Firește, în loc de Bancor, acordul a impus ca dolarul american să aibă statutul de monedă de rezervă mondială și să se folosească pentru „reglarea conturilor” în schimbul de monedă.
Cum raportul de forțe nu mai e același ca în 1944 și dolarul și-a abuzat privilegiul prin abandonarea etalonului aur, de mai mult timp e tatonată ideea trecerii la un alt sistem monetar, mai apropiat de realitățile globalizării. Printre instituțiile vehiculate a emite ceva similar cu o monedă internațională, acum într-o formă digitală, s-au numărat și BRI și Banca Mondială. Care deja emite o pseudo-monedă sub forma DST (drepturi speciale de tragere).
Exercițiul de la Ierusalim vine la scurt timp după simularea apariției unei tulpini a virusului Sars-Cov2. Pe 11 noiembrie anul acesta, la Ministerul Apărării din Ierusalim a avut loc o simulare sub coordonarea unui general de bridagă. Exercițiul testa reacția la apariția unei tulpini de coronavirus numită varianta Omega. (Ultima literă a alfabetului grec.) După simulare, premierul Naftali Bennett a ținut un fel de instructaj cu mai mulți lideri ai lumii – primul ales fiind Boris Johnson.
Printr-o coincidență, pe 26 noiembrie, OMS anunța că a fos identificată o nouă tulpină virală în Africa de Sud. Și că a decis să îi dea numele Omicron (altă literă a alfabetului grec, mai de la mijlocul alfabetului).
Încă din primăvara lui 2020 am spus că psihoza mondială nu va avea un punct culminant sanitar ci bancar. Pentru că la adăpostul presupusei pandemii, lumea financiară e apăsată de problema fără ieșire a supra-îndatorării și de imposibilitatea de a depăși fără convulsii majore punctul mort al unui sistem monetar bazat pe credit, ajuns cu dobânzile de referință la zero.
Între timp, au mai fost invocate și alte elemente, despre care e greu de spus cât reprezintă bruiaj și cât realitate. E vorba de crizele de aprovizionare, disfuncții în lanțurile de producție (unele vădit orchestrate) și crize energetice, ambele invocate ca motiv pentru creșterile galopante de prețuri. Scenariile cu tăierea curentului sau tăierea internetului au fost inițial tratate ca „știri false”, după care au fost preluate de presa „serioasă” ca scenarii posibile. După cum se poate vedea și în această amuzantă succesiune de titluri, semnalată de R3 Media.
Altă direcție spre care merg promotorii globalismului este și combinarea crizei sanitare cu teme mai vechi – respectiv încălzirea globală și necesitatea deschiderii granițelor pentru migranți. (Care urmează să fie „rebranduiți în viitorul apropiat ca „refugiați climatici”). Astfel, potențialele crize energetice, cauzate chiar de ineficiența trecerii la economia verde (eoliene și panouri solare, supra-solicitarea rețelei pentru alimentarea mașinilor electrice) ar urma să fie folosite ca dovadă pentru urgența unor restricții dictate de schimbările climatice. Într-un scenariu extrem, „certificatele verzi” pentru vaccinați se pot combina și cu „creditele de carbon”, o combinație de recompense și penalități pentru felul în care trăiești și cât afectezi sănătatea planetei.
În cadrul exercițiului de ieri de la Ierusalim au fost invocate ca elemente declanșatoare și agravante: un atac cibernetic și răspândirea de „știri false”, care ar crea panică în rândul populației în privința siguranței economiilor. Desigur, tot cei care spun adevărul vor fi scoși vinovați și de data asta, iar soluția, se deduce, ar fi mai multă cenzură, mai mult control și mai multă propagandă plătită de stat și corporații.
În urmă cu exact un an, Klaus Schwab, directorul Forumului Mondial de la Davos făcea pe profetul spunând:
„Cu toții știm, dar încă acordăm insuficientă atenție scenariului înspăimântător al unui atac cibernetic de amploare. Care ar opri complet liniile de aprovizionare cu energie, transport, spitale, societatea noastră în ansamblu. Criza Covid 19 ar fi văzută astfel ca o mică turbulență, prin comparație cu un mare atac informatic. Să folosim criza Covid 19 ca pe o oportunitate venită la timp pentru a reflecta asupra lecțiilor ciber-securității, controlului comunității și să ne îmbunătățim gradul de pregătire pentru o potențială pandemie informatică.
Exercițiul din Israel de ieri a purtat numele Forța Colectivă (Collective Strength). Ideea comunității e una din obsesiile Forumului Mondial de la Davos, care promovează „stakeholder capitalism” – un sistem economic în care puterea aparține unor administratori tehnocrați „dezinteresați”. Chiar și vaccinul de la Pfizer a primit un nume, Comirnaty, care derinvă de la noțiunea de comunitate (community).
Desigur, între timp, verificatoarele de adevăr au declarat Marea Resetare o „teorie a conspirației”, deși e un program oficial al Forumului de la Davos. La fel cum publice sunt și cărțile lui Klaus Schwab despre „a patra revoluție industrială”. E drept că personajul Klaus Schwab, care l-a avut ca mentor pe Henry Kissinger, e scos la înaintare aproape ca o caricatură a caracatiței oculte, dar asta nu înseamnă că ideile pe care le prezintă deschis nu sunt împărtășite de alții cu mai multă putere decât el.
De remarcat că, așa cum simularea Event 201 a avut loc la scurt timp după criza de pe piața Repo (de unde se alimentează cu lichidități marii jucători financiari), și simularea de ieri din Israel are loc imediat după ce Evergrande și-a anunțat oficial intrarea în incapacitate de plată.
Evergrande are datorii de 300 miliarde de dolari, iar sectorul imobiliar contribuie cu un sfert din creșterea PIB din China. Deocamdată nu se poate estima impactul asupra pieței imobiliare din China și de pe glob, precum și ramificațiile pentru sistemul financiar – dat fiind că Evergrande era împrumutat și pe piețe externe, iar ipotecile imobiliare sunt cel mai greu activ de pe ștatul oricărei bănci sau fond de investiții.
Victor Grigore
