Relațiile care nu rezonează

Un articol despre statistici începea așa: „Totul este foarte complicat și dificil de relativizat”. Prima reacție a fost: „nu știe ce înseamnă a relativiza și a început cu o propoziție inutilă și contradictorie. După care mi-a picat fisa: probabil a tradus textul și a folosit cel mai apropiat cuvânt de „to relate with”.

Dar cum l-aș fi tradus eu? Că nu-i găsesc un echivalent neaoș. Hm. În ultimii ani a intrat în vocabularul corporatist barbarul: „a relaționa”. E un verb, care pleacă de la familiarul „relație”, doar că o golește de miez, o transformă în fenomen superficial, exterior. Verbul e grăitor pentru transformarea societății. Pe rețelele sociale, „relaționezi” cu multe persoane, dar cu puțini oameni, vorba unui cântec. Nu se petrece o cunoaștere autentică și o trăire, de la suflet la suflet. E doar ciocnirea avatarurilor unor oameni, „îmbrățișarea” sau trânta dintre carcasele virtuale ale fiecăruia.

La fel în relațiile de afaceri – „relaționezi” cu clienți, cu furnizori, cu prestatori anonimi. Cu ei nu poți avea decât relații „eficiente”, pragmatice, sterile. Ieșirea din acest cadru se consideră lipsă de profesionalism. Nimeni nu spune: „am relaționat cu Costică la o bere.” Ar fi spus Caragiale, dacă apuca vremea de acum.

Colac peste pupăză, a apărut și profesia de „relaționist”. Un fel de intermediar între persoane incapabile să „relaționeze” ca profesioniștii. Orice echivalent strămoșesc pentru asemenea ocupație, ar fi știrbit din prestigiul profesiei. Nu poți să-i spui: bârfitor, codoașă, trepăduș. Nici n-ar fi frumos. Relaționistul e cu atât mai bun, cu cât reușește să imite mai convingător naturalețea unei relații artificiale.

Verbul englezesc „to relate” are un sens aproape pe dos. Pentru care limba română are un „neologism mai vechi” – oximoronic spus. „A rezona” vine din epoca frunțuzirii limbii române și redă tocmai apropierea intimă mentală, bazată pe experiență comună. Frumusețea lui vine și din asemănare cu „rezon” – rezonezi cu cineva, pentru că îl înțelegi sufletești – și inimă și rațiune dimpreună.

Englezii spun: „I can relate to your army story, because I was in a war myself.” – „Pot să rezonez cu povestea ta din armată, pentru că am trecut și eu printr-un război”. Asta încercase autorul textului tradus să spună: „graficele sunt complicate și prea abstracte, ca oamenii să rezoneze cu ele, nu și le pot reprezenta în minte”. Ca oamenii între relații, sensul se rătăcise în traducere.