Transformarea Bucurestiului intr-o metropola europeana

La Sphera Building Center a avut loc, la sfarsitul lunii iulie, seminarul Bucuresti – repere de dezvoltare sustinut de arhitect Doina Criste, profesor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti. La eveniment au luat parte. arhitecti urbanisti, reprezentanti ai Camerei de Convert si Industrie a Romaniei, reprezentanti ai Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si ai firmelor care au standuri permanente in Sphera.

Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, care ar putea transforma capitala intr-o adevarata metropola europeana, a fost elaborat de catre Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Centrul pentru Cercetare, Proiectare, I.N.C.D., Urbanproiect, Urban Design si Virtual World Design, inca din 1999, anul in care Consiliul General al Municipiului Bucuresti a stabilit obiectivele strategice si urbanistice ale orasului. Planul Urbanistic a fost aprobat de CGMB in luna decembrie a anului 2000, dar, de atunci, punerea in practica a fost mai mult decat anevoioasa.

Obiectivele strategice ale dezvoltarii Bucurestiului sunt: accentuarea identitatii orasului, sustinerea vitalitatii si atractivitatii sale, dezvoltarea ca o aglomeratie urbana cu rol stimulativ la nivel regional, ridicarea calitatii vietii locuitorilor, valorificarea si protejarea potentialului natural si arhitectural-urbanistic.

Programe prioritare

Programul Rosu – pentru stationarea vehiculelor si organizarea traficului in zona centrala;

Programul Verde – pentru ameliorarea si recuperarea spatiilor plantate publice ale parcurilor, gradinilor, scuarurilor si malurilor lacurilor;

Programul Galben – pentru amenajarea si crearea unor spatii pietonale in zona centrala;

Programul Alb – pentru pregatirea operatiunilor funciare si urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activitati, ca si pentru extinderea intravilanului;

Programul Violet – pentru pregatirea deschiderii unor operatiuni de restructurare-renovare si promovare a investitiilor in locuri reprezentative pentru capitala;

Programul Albastru – pentru ameliorarea echipamentelor si amenajarilor pentru copii si tineret (la scoli si in cartiere);

Programul Gri – pentru reducerea la jumatate a surselor de poluare cu praf din zona centrala.

Accentuarea identitatii Bucurestiului s-ar putea face prin rezervarea unor locatii pentru sediile unor organisme internationale si regionale, sediile unor companii multinationale, banci si companii de asigurari. Partea cea mai interesanta a proiectului este de ordin administrativ si pleaca de la problemele practice de organizare ale celor sase sectoare existente, care au in prezent de gestionat probleme ale unei populatii mai mari decat ale unui oras mediu. Se considera, de aceea, ca o impartire pe 19 poli principali cu functiuni complexe ar putea servi mai bine viata comunitatii, fiind si surse locale de dezvoltare. Suprafata care le-ar reveni ar fi mai mica de 5 milioane de metri patrati, cu aproximativ 12.000 de locuinte si 32.000 de locuitori. Polii urbani principali sunt grupari complexe de activitati predominant din sectorul tertiar, care au rol strategic in dezvoltarea localitatii, se situeaza in locuri privilegiate ca sit si ca accesibilitate, atat in exteriorul localitatii (centru de conferinte si expozitii internationale), cat si in zona centrala (nucleul de afaceri) sau din localizari care compenseaza lipsa spatiilor din centrul de afaceri (polii tertiari care au aparut in proximitatea garilor etc.).

Punctele vizate sunt: 1. Barbu Vacarescu, 2. Berceni, 3. Big Berceni, 4. Colentina, 5. Crangasi, 6. Drumul Taberei, 7. Filaret, 8. Gara Basarab,
9. Giurgiului, 10. Lacul Dambovita, 11. Obor, 12. Orhideelor, 13. Panduri. 14. Pantelimon, 15. Pipera, 16. Piata Presei Libere – Poligrafiei. 17. Salaj, 18. Titan, 19. Vacaresti.

Dezvoltarea intensa a constructiei de spatii de birouri nu trebuie se lase descoperita aria spirituala, cea care da cu adeverat personalitate unui oras. Propunerile in acest sens sunt revitalizarea Caii Victoriei ca axa culturala, reconstruirea Manastirii Vacaresti ca un centru ecumenic si infiintarea
unui Centru National pentru Cultura Scrisa, cel mai probabil in jurul Bibliotecii Nationale.

Viata economica ar fi dinamizata de aparitia unui parc stiintific (de soft) la Vacaresti si a doua parcuri stiintifice si tehnologice la Berceni si Baneasa, iar in comunele limitrofe, a 3 parcuri de activitati: Chiajna, Otopeni si Popesti-Leordeni, insotite de recuperarea ca parc stiintific a Platformei Magurele.

Spatiile locative urmeaza sa fie suplimentate si ele cu 80.000 de apartamente in urmatorul deceniu, fapt ce va duce si la cresterea gradului de confort la o persoana / camera si 150 de metri patrati locuibili / persoana.

(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, iulie 2005)