evadare.ro

Reciclarea aluminiului, o afacere rentabila


Una dintre caracteristicile de baza ale aluminiului este versatilitatea care permite metalului si aliajelor sale utilizarea intr-o gama larga de sectoare, de la transport la constructii, electronica, ambalaje, mobilier si instalatii industriale. Pentru toate aceste destinatii finale, aluminiul este folosit in productia de bunuri durabile, cu exceptia ambalajelor. La sfarsitul duratei de viata, produsele se transforma in deseuri care, fie sunt depozitate, fie, ca alternative, sunt reciclate sau refolosite. Fireste, in economia de piata posibilitatea reciclarii este direct legata de recuperarea valorii reziduale, in sensul in care aceasta va fi direct proportionala cu disponibilitatea de a depune eforturi pentru un astfel de proces. Din perspectiva reciclarii, aluminiul si aliajele sale sunt materiale exceptionale, intrucat numarul reciclarilor fara deteriorari semnificative ale calitatii este unul indefinit.


Aproape intreaga energie absorbita in primul stadiu de productie a metalului, mai precis 95%, este conservata in material si gata de a fi reutilizata in momentul retopirii. Ca urmare, productia unui kilogram de aluminiu reciclat are un necesar de energie echivalent cu 5% din necesarul productiei unui kilogram de metal electrolitic.

Din aceste motive, exploatarea de piata a deseurilor aluminice merita luata in calcul si este viabila din punct de vedere economic. Putem descrie ciclul virtual al metalelor usoare, care e descris in mod frecvent ca o banca de energie, dat fiind ca energia absorbita in timpul productiei este conservata, aceasta facand obiectul unor procese de optimizare, de-a lungul anilor. Energia este economisita in timpul proceselor de fabricatie si poate fi recuperata in timpul reciclarii.

Rezultatul final este ca folosirea aluminiului secundar procura nu doar uriase economii de resurse, dar si un beneficiu de ordin ecologic, cu reducerea emisiilor in comparatie cu procesul electrolitic si garantia ca materialul va reintra intr-un ciclu de productie, prin urmare, fara riscul unui impact ecologic.

Se estimeaza ca in 2003, doar in Italia, la o productie de aproximativ 600.000 de tone, s-a redus efectul de sera prin reducerea cu peste 6,5 milioane de tone a emisiilor de CO2 si s-a economisit echivalentul energetic a peste 2,3 milioane de tone de petrol. Trebuie amintit ca in Italia, producatorii de aluminiu, in special producatorii si utilizatorii de ambalaje, au raspuns prevederilor nationale si europene si ale Consortiului Ambalajelor din Aluminiu (CiAL), care ofera garantii companiilor care opereaza in procesul de recuperare si reciclare si care, prin dezvoltarea recuperarii post-consum a aluminiului, contribuie la exploatarea caracteristicilor intrinseci ale metalului in contextul unui sistem competitiv.

De asemenea, in perioada 2003-2004, Uniunea Europeana s-a dedicat foarte mult dezbaterii legate de reciclare din care a decurs oportunitatea de a completa directivele existente cu o noua abordare, axate mai curand pe materiale decat pe produsele aflate la finalul ciclului lor de viata. In aceasta faze, aluminiul are oportunitati excelente din perspectiva unei dezvoltari durabile din punct de vedere economic, social si ecologic, date fiind proprietatile sale intrinseci care il fac avantajos in utilizare, in termeni de conservare a resurselor si de protectie a mediului.


Dinamica reciclarii

E lesne de inteles ca pretarea aluminiului la reciclare este astazi considerata unul dintre atributele sale cele mai semnificative, cu o serie intreaga de implicatii economice, ecologice si sociale. Nu e o intamplare de aceea ca, urmare a unui trend spectaculos din ultimele decenii, in 2003, peste jumatate din intreaga cantitate de aluminiu produsa in Europa Occidentala provenea din materiale recuperate si reciclate, in Italia, ponderea atingand chiar 75%, cu o constanta tendinta de crestere.

Avantajele acestui comportament al metalelor usoare sunt limpezi:

– aluminiul secundar este echivalentul aluminiului primar, chiar si dupa mai multe cicluri de viata;
-reciclarea permite:
– recuperarea de material pretios fare scaderea calitatii;
– economii de energie in raport cu productia primara;
– reducerea emisiilor care produc si efect de sera;
– reducerea activitatilor miniere;
– reducerea cantitatii de deseuri.

Materiile prime utilizate in productia aliajelor de aluminiu secundar sunt obtinute din deseuri, de exempla rebuturi si resturi ale diverselor faze de productie si transformare ale aluminiului, care sunt in mod normal curate, si aliaje omogene (role, bobine, span, extruziuni, bucati de tabla, diverse piese), deseuri si componente aflate la finele duratei de viata. Lor li se adauga materialele alese din dezmembrari care in mod normal contin impuritati si aliaje diverse.

Deseurile recuperate sunt tratate in concordanta cu calitatea si caracteristicile pe care le au. Procesele cele mai uzuale sunt: selectia, separarea, taierea si maruntirea. Bucatile de aluminiu sunt degresate si uscate, in timp ce fierul si reziduurile de otel sunt separate cu ajutorul magnetilor. Aluminiul rezultat, un amestec de metal si oxizi, poate fi macinat.

Inima reciclarii aluminiului este furnalul, in care se efectueaza operatiunile de topire a deseurilor pentru obtinerea de noi materii prime. Trebuie retinut ca furnalele percep tarife pentru turnarea aliajelor pentru semifabricate, in timp ce pentru retopirea deseurilor sortate si curatate in prealabil se foloseste o cantitate de aluminiu primar. Se folosesc tipuri diferite de instalatii pentru topirea aluminiului, in functie de caracteristicile materialului, continutul de oxizi, natura si calitatea celorlalte materiale continute si dimensiunile deseurilor. Deseurile destinate productiei de aliaje topite sunt de obicei turnate in furnale rotative, sub un strat de saruri, in timp ce pentru productia de aliaje forjate sunt preferate furnalele cu rezervor sau vatra uscata.

Ciclul de productie a aliajelor de furnal include un tratament specific de rafinare. Aliajul, in starea sa lichida, este introdus intr-un furnal de retinere si purificat prin adaugarea de agenti precum clorul, care poate inlatura calciul, magneziul, si gazele. Fiecare sarja de furnal e controlata, in mod normal, in laborator, permitandu-se eliberarea de certificate de conformitate pentru loturile cu rezultate pozitive. Atunci cand nu este livrat utilizatorilor in stare lichida, aliajul se toarna in bare si lingouri de 4, pana la 25 de kilograme, sau in table si bobine, de forme si dimensiuni variind de la un combinat la altul.

Produsele

Aluminiul produs in urma reciclarii poate fi impartit in cateva categorii care il fac indicat pentru aplicatii specifice. Aliajele de topitorie au de obicei compozitii standard sau corespunzand cerintelor clientului, se livreaza sub forma de lingouri si bare sau in stare lichida, cand, procesate in mod adecvat, se pot folosi in sectorul auto (pentru capete de cilindri, pistoane, cutii de viteza), in industria mecanica si electronica, fabricarea de echipamente de birou si bunuri casnice, dar si ca material de constructii. Aliajele forjate urmeaza aceleasi proceduri si au aceleasi formate cu aliajele primare. Aluminiul obtinut prin dezoxidare este in aliaje care contin un procent ridicat de aluminiu (peste 95%). Acest aluminiu se recupereaza din bile de aluminiu foarte pur folosite pentru eliminarea oxigenului din otelul topit.

Destinatia finala

Aluminiul secundar are aceleasi caracteristici ca si metalul primar, deci si destinatii similare. La nivel european, 75% dintre aceste materiale sunt destinate sectorului transporturilor, 12% industriei mecanice si doar 7% constructiilor. Segmentul aluminiului reciclat reprezinta un compartiment important in panorama europeana dintr-un punct de vedere economic si al locurilor de munca, Italia si Germania ocupand locurile fruntase la nivel continental, urmand Statelor Unite si Japoniei, la nivel mondial. Potrivit estimarilor, piata europeana a aluminiului va avea cresteri anuale moderate de 3% pe an, in urmatorul deceniu, cu tendinte diferite: 2% pentru aluminiul primae si 4% pentru metalul reciclat. In Europa Occidentala exista 153 de combinate care produc aliaje secundare si 123 de topitorii care produc rulouri de tabla.


(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, august 2005)

March 9th, 2008
Mai multe despre: Articole Publicate
Economie

Jaful mileniului
Pandemia e diversiunea, nu cauza crizei

Bogații, mai îndatorați decât săracii
Ep. 1: Criza datoriilor suverane și o răsturnare, care nedumerește

Națiunile și băncile lor
Ep. 2: Economia speculativă, transferul de suveranitate și prăbușirea ei înaintea pandemiei

Trei forme de capitalism
Ep. 3: De la Roma la Wall Street, capitalismul oamenilor liberi, capitalismul înrobitor și capitalismul cazinou

Criza începuse deja
Ep. 4: Din 2008 în 2019, măsurile de avarie și prevestirile rele

Tiparnița și sforile dobânzii
Ep. 5: Când mâna invizibilă apasă pe cântar

Un răspuns disproporționat
Ep. 6: Banii din elicopter

Bancherii din umbra regilor
Ep.7: O istorie, care nu se învață la școală. Personalități discrete, pe nedrept uitate

Primul imperiu global
Ep. 8: De la Pax Britanica la Pax Americana, acordul de la Bretton Woods

Dolarul offshore
Ep. 9: Moneda globaliștilor există deja și e produsă în cantitățile pe care și le doresc

Și acum, încotro?
Ep. 10: Opțiunile imperiului american

Coronavirus

Cercetătorii, care îi contrazic pe alarmiști
Ce susțin ei și care e reputația lor în lumea științei

Dezvăluirea umflării din pix a deceselor
n-a mirat pe nimeni

Descoperirile profesorului de la Stanford
spulberă isteria coronavirus

Falsa epidemie
descrisă de New York Times în 2007

Logica distrugerii economice
Explicația implicării celor bogați și puternici în demolarea controlată a sistemului care i-a făcut așa

Rechizitoriul
Cele 21 de motive de protest față de carantină

Asimptomaticii nu transmit boala
susține doctorul Fauci, Arafat al americanilor

Cât e un coronavirus
pe lângă un spermatozoid. Ar fi eficient prezervativul textil?

Estimarea lui Rafila
Ce mortalitate are până la urmă boala și unde se plasează față de alte pandemii istorice

Coronavirus a ucis 0,003% din români
în primele 60 de zile

Două viziuni
Felul în care percepem lumea ne-a determinat reacțiile la epidemie

Cazurile cele mai suspecte
centralizarea primelor 800 de decese

Spiritualitate

Antidot pentru frica de moarte
Mircea Eliade și moartea ca inițiere

Fundătura ateismului
și a relativismului moral

Societatea controlului
operațiunea corona, răscoalele rasiale, piese într-o tranziție postmodernă

Școala de acasă
interzisă de Macron pentru a apăra laicitatea

Rezistența spirituală anticomunistă
Pentru CNSAS, martirii închisorilor comuniste sunt încă „dușmani ai poporului”. Credința în adevăr și adevărul credinței rămân metodele de supraviețuire pentru individ și societatea fără lideri exemplari

Despre Bartolomeu Anania și alegerea nefericită a unui preafericit
Un elogiu adus celui mai mare predicator din Biserica Ortodoxă în acest moment, care, nu întâmplător, este și cel mai virulent atacat de presa din România

Mistica iconicului la Ghelasie
o viziune speculativă în isihasmul românesc

În apărarea cămătăriei
talantul îngropat al pieței libere

Ce este un român
identitatea, între cultură, rasă, cetățenie

Media

Dezumanizare
Înmormântare cu distanțare

Îndobitocirea prin „fake news”
Dresajul corectitudinii politice

Tirania ecranului
Audiobook despre eliberarea de dependența electronică

Moment antologic
BBC prezice prăbușirea unei clădiri

În căutarea underground-ului pierdut
Dacă pe străzile din București cântă mariachi, ori ne tragem din incași, ori suntem un popor tare netalentat

Statul
făptașul neidentificat al crizei

Piața Universității
o părere la 30 de ani după

Tratatul de la Trianon
de ce merită sărbătorit

Presa sistemului
Pleacă coloneleasa, vine generăleasa

Ministrul Muncii
și înlocuirii sociale

Capturarea economiei Japoniei
cu ajutorul crizelor

Papa Francisc
a scos efigia lui Hristos de pe crucea de la gât

Politică

Argumentele împotriva imigrației
„De ce vă opuneți imigrației, dacă atât de mulți români au plecat?”

Educația sexuală în școli
proiectul de inginerie socială din spatele bunelor intenții

Cadoul de la UE
ne crește datoria de stat cu o treime

Cum funcționează imperiile
Ghici cum plătești bunăstarea altora

Unabomber
Ideile unui geniu ucigaș

Orban și Dragnea
speță identică, ignorată de DNA

Senatori americani
propun ca SUA să nu mai plătească datoria Chinei

China, inclusă pe Axa Răului
Ce urmăresc SUA prin noul război imagologic

Era nevoie de o femeie frumoasă
Să învețe omul contemporan să fie bărbat

Jean Jacques Rousseau
ideolog al tiraniei