Inventiile care ne reinventeaza
Un top realizat de revista USA Today ofera o ierarhie a produselor care au avut cel mai mare impact asupra vietilor noastre in ultimul sfert de veac. Clasamentul e dominat copios de gadget-uri si dispozitive electronice. Regele acestor descoperiri epocale a fost ales telefonul mobil, secondat de o alta varianta mobila a unui lucru deja existent: laptopul. Nu avem inca detasarea necesara pentru a spune daca acest clasament e unul corect, sau daca e vorba doar de simple artefacte ale modei, dat fiind ca din clasament lipsesc complet produsele cu impact asupra industriei, transporturilor, sau produsele medicale mai putin familiare marelui public. Dar putem constata ca electronicele in cauza, care par a decurge unele din altele, isi creeaza propriul ecosistem si ne solicita mai mult decat curent electric.
„Am fi putut trai si fara ele”, ar spune orice carcotas. Ba, un conspirationist ar crede ca toate sunt etape ale unui plan de incarcerare a individului intr-un univers virtual de obiecte-fetis perfect inutile. Sa continuam sa parcurgem topul pentru a cauta de partea cui e dreptatea. Medalia de bronz i-a revenit unui telefon „mai altfel”, anume Blackberry. Deocamdata o fi ta americana, modelul patentat de RiM primeste si trimite e-mail-urile in timp real, ca pe SMS-uri, fara ca utilizatorul sa simta cand s-a efectuat conectarea la retea.
Chiar si cardul bancar, singurul produs din lista care nu are legatura cu electronicele, e un element vital pentru comertul electronic si ajuta la preschimbarea banilor fosnitori in biti care trec instantaneu dintr-un buzunar in altul. Dintre inventiile identificate de votantii americani, una singura nu e un lucru palpabil. E vorba de afisarea identitatii apelantului pe telefonul mobil, o gaselnita care ne ajuta cel putin sa-i vedem pe cei cu care nu am vrea sa stam de vorba, daca tot am devenit disponibili nonstop si pretutindeni din pricina mobilului.
Inventiile de pe sapte si opt sunt doar expresii ale unei exigente sporite care a urmat de la sine. Era nevoie de DVD-uri pentru ca CD-urile nu mai erau indeajuns de incapatoare, respectiv de bateriile de litiu, pentru ca ne saturam greu de jucariile noastre electronice. In fine, ultimele clasate in top 10 sunt niste rasfaturi susceptibile a da dependenta. Playerul creat de Apple, iPod, a starnit o moda nebuna in America si are pe alte continente competitori teribili cu proprii adepti greu de convins sa mai scoata castile din urechi oriunde ar merge.
Iar camera foto digitala, prezentata pentru prima data in 1986 de Kodak, a ajuns sa schimbe fata presei prin imaginile surprinse de amatori in cele mai diverse ipostaze si ne-a umplut calculatoarele de fisiere mai mult sau mai putin plictisitoare. Probabil ca impactul pe care tehnologia il are asupra noastra depinde de discernamantul fiecaruia. Dar, fie ca ne place sau nu, ne miscam deja intr-un decor populat de branduri si de produse pe care le pretuim intr-un mod care e impins uneori la limita schizofreniei. Aceasta patima e cea care sustine industria cu pricina in miscare. Vanzarile de periferice au crescut anul trecut volumul total al vanzarilor de produse informatice cu 20% si se asteapta ca accesoriile destinate laptopurilor sa isi creasca vanzarile cu 30-40% in acest an. Bulgarele de zapada s-a pus in miscare si deja nu schimbarile de generatie ale procesoarelor si memoriilor impulsioneaza cumparatorul, ci designul noului mouse wireless, functiile multimedia ale noii tastaturi de culoare neagra sau rezolutia camerei web. Bun venit in lumea „cool”, o lume in care, dupa cum poate confirma oricine a trecut de la CRT la LCD doar pentru ca primul se demodase, „monitorul subtire cu cheltuiala se tine.”
(editorial publicat in revista LAPTOP, mai 2007)
