In cadrul unei conferinte de presa prilejuita de cea de-a VII-a Conferinta Nationala a Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS), ministrul educatiei si cercetarii, Mircea Miclea, a apreciat la circa 50-60 de milioane de euro factura pe care indirect o plateste Romania ca urmare a emigrarii absolventilor de studii superioare. Suma reprezinta o estimare a investitiilor facute de contribuabilii romani in pregatirea cercetatorilor, dar pierderea poate fi usor multiplicata daca ne gandim la beneficiile pe care acestia le-ar fi putut educe societatii.
Deja la cote inalte, migratia romaneasca ar putea cunoaste o crestere in urmatorii ani, ca urmare a liberalizarii circulatiei dupa aderarea la Uniunea Europeana si a cererii de forta de munca de pe piata comunitara. Specialistii au o cota semnificativa in fluxul emigrantilor romani. Justificarile nu sunt greu de gasit in nevoia de afirmare profesionala in conditiile gerontocratiei autohtone, in dorinta unui standard de viata incomparabil mai ridicat sau in dezamagirea fata de ritmul lent al schimbarilor din tara.
In ciuda unei schimbari de mentalitate, specialistii raman mai sensibili la argumentele simbolice (decat la cele strict financiare), cum sunt recunoasterea meritelor, conditiile de dezvoltare individuala, participarea la un circuit activ al ideilor. In timp, exista pericolul neacoperirii necesarului intern de competente, al diminuarii potentialului de dezvoltare al tarii. De asemenea, poate fi pierdut contactul cu domeniile de top ale cunoasterii, daca unele calificari nu apar sau sunt slab reprezentate pe plan intern. Totusi, emigratia poate fi un factor de progres si pentru tara de origine, prin furnizarea de informatii de ultima ora si prin asimilarea de cunostinte teoretice si organizatorice de catre cei dispusi sa se intoarca.
Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior este principala institutie prin care se finanteaza cercetarea stiintifica in universitetile din Romania, precum si studiile postuniversitare. CNCSIS este organ consultativ al Ministerului Educatiei si Cercetarii, exprimand totodata punctul de vedere al comunitatii universitare in ceea ce priveste politica cercetarii stiintifice. CNCSIS asigura interfata intre comunitatea stiintifica universitara si Ministerul Educatiei si Cercetarii care reprezinta Guvernul, in procesul de alocare a fondurilor pentru cercetare in universitati si evaluare a perfomantei in domeniul cercetarii stiintifice.
Infiintarea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior la sfarsitul anului 1994 a constituit o parte esentiala a reformei invatamentului superior. CNCSIS are misiunea de a proiecta si materializa strategia care se asigure un inalt nivel de performanta a cercetarii stiintifice din invatamant si a cercetarii fundamentale in domenii specifice in context national si international, raspunzand necesitatii de dezvoltare intelectuala si profesionala. CNCSIS actioneaza pentru promovarea calitatii in invatamant si cercetare, pentru modernizarea si eficientizarea bazei materiale a cercetarii stiintifice din universitati si pentru alocarea eficienta si transparente, pe baza de competitie, a fondurilor destinate cercetarii stiintifice. Consiliul promoveaza un management eficient al activitatii de cercetare, intareste dimensiunea cooperarii internationale, creeaza un climat de incredere si cooperare intre universitati si alte institutii, bazat pe transparenta decizionala. Nu in ultimul rand, consiliul evalueaza rezultatele cercetarii stiintifice si ale centrelor de cercetare.
Din anul 1995, CNCSIS organizeaza si deruleaza anual competitia pentru programul de granturi pentru cercetare, finantate din bugetul de stat. Sunt oferite granturi pentru tinerii cercetatori (cele mai multe din numarul total de proiecte depuse), pentru tinerii doctoranzi, pentru cercetarea stiintifice de tip consortiu. Din 2004 nu au mai fost scoase la concurs granturi pentru echiparea laboratoarelor, considerandu-se ce acestea nu au avut rezultatele scontate.
Incepand cu anul 2000, CNCSIS acorda anual, la nivelul fiecerei comisii de specialitate, cate un premiu „OPERA OMNIA”, care onoreaza personalitati remarcabile din cercetarea stiintifica universitara, si cate un premiu IN HOC SIGNO VINCES pentru recompensarea performantelor deosebite ale tinerilor cercetatori.
Se impune identificarea cauzelor care au condus la rezultate neconcludente in activitatea de cercetare stiintifice din universitati si corectarea acestora:
Subfinantarea cercetarii universitare poate reprezenta una dintre cauzele care, in mod explicit poate fi enuntata, desi in perioada 1997-2004 au fost alocate peste 50 de milioane de dolari numai pentru restructurarea cercetarii stiintifice in universitati. Un element esential pentru obtinerea unor rezultate semnificative in cercetarea stiintifica si invatamant il constituie existenta tinerilor asistenti, preparatori si doctoranzi cu frecventa. Atractivitatea invatamantului si a cercetarii pentru cei mai talentati absolventi este din ce in ce mai redusa, catedrele universitare fiind, in aceste conditii, depopulate. Cei mai talentati absolventi parasesc tara in cautarea unor locuri de munca mult mai bine platite in strainatate sau pentru continuarea studiilor in centre care ofera conditii mai bune decat cele din tara.
Incarcarea cu norme suplimentare a cadrelor didactice in conditiile unui deficit real in procesul didactic constituie un alt element care contribuie la obtinerea unor rezultate slabe in cercetarea stiintifica universitara.
Tratarea cercetarii stiintifice ca o activitate la alegere, fare stipularea in statutul cadrelor didactice universitare a obligativitatii, a determinat o scadere a interesului pentru cercetarea stiintifica in conditiile in care criteriile de promovare nu sunt suficient de stimulative pentru o sustinuta si performanta cercetare stiintifica.
Formarea tinerilor cercetatori prin programe de pregatire de masterat si doctorat nu beneficiaza de o legislatie stimulativa, coerenta, care sa promoveze calitatea lucrarilor de disertatie si a tezelor de doctorat prin lucrari publicate in reviste cotate ISI.
Lipsa unor centre / institute puternice de cercetare in cadrul universitatilor cu personal dedicat activitatilor de cercetare si a unei baze materiale performante pentru cercetare a contribuit, de asemenea, la rezultatele slabe obtinute de universitati in activitatea de cercetare stiintifica.
Mentalitatea invechita a multor cadre didactice in raport cu eforturile ce trebuie depuse pentru atragerea de resurse financiare pentru cercetare si asigurarea unei calitati inalte a rezultatelor cercetarii reprezinta o alta cauza importanta a competitivitatii reduse a proiectelor depuse de multe cadre didactice.
Lipsa unor strategii privind dezvoltarea cercetarii stiintifice in universitati si alinierea acesteia la cerintele integrarii in aria europeana a cercetarii, slaba valorificare a potentialului uman si a bazei materiale pentru dezvoltarea inovarii reprezinta, de asemenea, elemente care genereaza insuccese in competitiile rationale si internationale.
Lipsa unui sistem riguros de evaluare a performantelor cadrelor didactice si de stimulare a tinerilor pentru cercetarea de excelenta.
Inexistenta unui cadru legislativ coerent pentru sustinerea unor centre performante de cercetare si a unui sistem stimulativ pentru tinerii talentati.
Analiza si evaluarea rezultatelor cercetarii stiintifice reprezinta elemente esentiale pentru stabilirea prioritatilor si a directiilor de dezvoltare ale universitatilor, in concordanta cu cerintele privind dezvoltarea cunoasterii.
(articol publicat in revista Constructii civile si industriale, iunie 2005)
Victor Grigore